În 2022, Parchetul General din România a dat lovitura: s-a autosesizat împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război. O decizie curajoasă, istorică, chiar spectaculoasă. Doar că suntem în 2025 și încă tot completăm chestionare online.
Pe site-ul Parchetului există o secțiune specială unde refugiații ucraineni pot spune ce au pățit, cine le-au murit în familie, cine i-a rănit, cine le-a distrus casele. Totul pentru „a construi dosarul”. Între timp, Putin își face baie de soare la Soci și mai lansează o rachetă spre Harkov.
JUSTIȚIA ROMÂNĂ – CU VITEZA MELCULUI TURBO
- 2022: deschidem dosarul.
- 2023: încă facem chestionare.
- 2024: mai colectăm câteva probe video cu răniți în spitalele noastre.
- 2025: suntem în faza… „nu vrem să speculăm în legătură cu vinovații de rang înalt”.
Întrebare retorică: dar pe cine anchetăm, pe soldatul rus care a furat bicicleta din Irpin sau pe omul care a ordonat invazia?
PUTIN TRECE, DOSARUL RĂMÂNE
Procurorul General spunea atunci, cu gravitate: „Nu vreau să speculez în privința persoanelor de cel mai înalt rang”. Adică nu vrem să spunem „Putin” cu voce tare, dar titlul era clar: România îi face dosar lui Putin.
Întrebarea e simplă: dacă noi nu avem curaj să spunem pe cine anchetăm, cine ne ia în serios?
CUM ARATĂ VIITORUL
Dacă merge în ritmul ăsta, dosarul „Putin – crime de război” are toate șansele să fie rezolvat:
- În același timp cu dosarul Revoluției din 1989;
- Sau poate după ce aflăm misterul pădurilor retrocedate ilegal;
- Sau, cel mai probabil, când Putin va fi deja o poză prăfuită într-un manual de istorie.
România e țara unde justiția funcționează încet, dar sigur. Încet, pentru că durează decenii. Sigur, pentru că sigur nu prindem pe nimeni.
Întrebare finală: cine ajunge primul la final – dosarul lui Putin sau metroul din Cluj?
