Un mesaj victorios, o omisiune esențială
O fotografie lucioasă, un titlu mare, culori tari și un slogan simplu: „România primește 16,7 miliarde € din SAFE”. Așa a prezentat echipa de comunicare a USR/Ministerului Apărării „vestea bună”. Numai că în spatele frazei optimiste lipsește detaliul definitoriu: banii nu sunt granturi, ci împrumuturi pe termen foarte lung, din instrumentul european SAFE.
Ce a spus ministrul. Ce a înțeles publicul
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că România „are la dispoziție” 16,7 mld. € – a doua cea mai mare alocare din UE – pentru înzestrare și infrastructură civil-militară (poduri, drumuri, autostrăzi, căi ferate). În postarea inițială, nu apare nicăieri cuvântul „credit”. Rezultatul: zeci de comentarii care acuză „cosmetizarea” realității – „Nu mai păcăliți oamenii.”
De fapt: ce este SAFE
SAFE (instrument temporar de urgență al UE) pune la dispoziția statelor membre linii de credit avantajoase, nu bani gratuiți:
- maturitate de până la 45 de ani;
- 10 ani perioadă de grație;
- posibilitate de prefinanțare până la 15%;
- fereastră operațională până la 31 decembrie 2030.
Asta înseamnă cash imediat, dar datorie pe termen lung – cu impact bugetar și obligații de rambursare.
Președintele admite: „Sunt împrumuturi”
Într-o intervenție TV, președintele Nicușor Dan a confirmat natura finanțării: „Sunt împrumuturi, pe termene mari, cu dobânzi avantajoase… suma e consistentă, aproape 17 mld. €” – adăugând că ar fi putut fi chiar mai mult, dacă nu erau constrângerile de deficit. Practic, Palatul Cotroceni a spus răspicat ceea ce comunicarea ministerului a preferat să sugereze în surdină.
Cronologia „entuziasmului”
- 30 aprilie – Ilie Bolojan (pe atunci premier interimar) anunță pregătirea aplicației României pentru un credit din SAFE.
- sfârșit iunie – Guvernul trimite la Bruxelles o listă de proiecte: apărare, coridoare de mobilitate militaro-civilă, Portul Constanța, conexiuni logistice.
- 2 septembrie – Ursula von der Leyen, la Constanța; se discută SAFE și solicitarea ca experți români să intre în comitetul tehnic pentru evaluare rapidă.
- septembrie – mesajele publice despre „România primește 16,7 mld. €” explodează pe rețele; comentariile corectează: „e credit, nu cadou.”
De ce contează cuvintele
Când spui „primim”, publicul aude „grant”. Când e „credit”, vorbim de dobânzi, servicii ale datoriei și condiționalități. Diferența nu e semantică, e bugetară. Iar într-o perioadă cu presiune pe deficit, transparența nu e opțională: e singura apărare în fața acuzațiilor de propagandă.
Unde pot merge banii
Conform anunțurilor guvernamentale:
- achiziții comune pentru apărare;
- infrastructură duală (drumuri, poduri, căi ferate, coridoare de mobilitate militară);
- logistică strategică (de ex., Portul Constanța și conexiunile aferente).
Toate – eligibile pe credit, nu pe grant. Valoarea finală depinde de proiecte fezabile aprobate până la termen.
Ce ar fi trebuit spus de la început
- „România are acces la o linie de credit de 16,7 mld. €”, nu „primește bani”.
- Termenii împrumutului (maturitate, grație, cost estimativ) – clar, într-un infografic simplu.
- Lista scurtă de proiecte + criterii de prioritate.
- Impactul bugetar (profilul rambursărilor) și beneficiul economic așteptat (mobilitate, securitate, efect de multiplicare).
Concluzie
SAFE poate fi o oportunitate strategică pentru apărare și infrastructură – dar rămâne o datorie care trebuie explicată cinstit. A vopsi un împrumut în culorile unui „cadou european” înseamnă neîncredere mâine, când vine scadența. Comunicarea onestă nu costă miliarde. Ne poate economisi, însă, ani de cinism.
