Peste 40% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, se menţionează în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, publicat de Banca Naţională a României.
Guvernările PSD și PNL țin românii în sărăcie prin menținerea salariului minim la 1.524 de lei.
Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real fiind stabil la martie 2022 comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, persistă divergenţe importante din perspectiva distribuţiei veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câştig salarial peste medie.
Suplimentar, se menţine un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea de Nord-est), cât şi între mediul urban şi cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural. Aceste evoluţii demonstrează că pentru a susţine creşterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creşterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar şi crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.
Rata de creştere a îndatorării a accelerat faţă de ultimul Raport, fiind susţinută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar şi de diminuarea incertitudinilor cauzate de către pandemia COVID-19. Astfel, îndatorarea totală a populaţiei s-a majorat cu 9% la martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în uşoară scădere (15,6%, -0,6 pp).
Cea mai importantă componentă a îndatorării populaţiei se menţine categoria creditelor ipotecare bancare (56% din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având şi cea mai ridicată rată de creştere (12%). Creditele de consum bancare, reprezentând 34% din totalul îndatorării populaţiei, s-au majorat cu 5% în perioada martie 2021-martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2% în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN-uri au o pondere de 5% în totalul îndatorării populaţiei, majorându-se cu 8,4%.
