Comisia Europeană, prin vocea Ursulei von der Leyen, a deschis oficial ușa unei Europe militarizate, dar înfometate. Planul? Mai puțini bani pentru fermieri, mai mulți bani pentru arme.
Într-un discurs care a trecut aproape neobservat în presa generalistă, președinta Comisiei Europene a propus redirecționarea unor fonduri din bugetele tradiționale – în special agricultură și coeziune – către industria de armament europeană.
Declarația a stârnit revoltă în rândul sindicatelor agricole și al fermierilor, dar și al cetățenilor obișnuiți care se întreabă: „Ce vom pune pe masă? Bombe și drone?”
UE își trădează rădăcinile: de la hrană și coeziune, la blindate și rachete
Uniunea Europeană s-a născut ca un proiect al păcii și al prosperității – Piața Comună a fost creată tocmai pentru a garanta hrană accesibilă și sigură pentru toți europenii. Astăzi, în plin val de crize, cu inflație alimentară și secetă în multe regiuni, Bruxelles-ul propune exact opusul: tăierea subvențiilor pentru agricultură, considerate „neproductive”, în favoarea înarmării rapide.
„Trebuie să ne apărăm continentul. Avem nevoie de o industrie europeană de apărare puternică”, a declarat von der Leyen, fără să spună clar de unde vin banii.
Surse din cadrul Comisiei au confirmat că Planul de Apărare Europeană va fi alimentat inclusiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din alte programe destinate zonelor sărace.
Fermierii europeni: sacrificați pe altarul noii geopolitici
Protestele fermierilor din Olanda, Franța, Germania și România nu sunt întâmplătoare. Politicile verzi, taxele pe pesticide, interzicerea unor îngrășăminte și birocrația absurdă au sufocat deja sectorul agricol. Acum, UE vine cu o nouă lovitură: tăierea fondurilor vitale pentru supraviețuirea fermelor mici și medii.
„Ne-au spus să facem agricultură sustenabilă. Acum ne spun să plecăm de tot. În loc de tractoare, vor tancuri”, a declarat un fermier francez în timpul unui protest la Strasbourg.
România, din nou în genunchi: fără mâncare, dar cu rachete?
Pentru România, țară în care agricultura joacă încă un rol strategic în economie și în securitatea alimentară, aceste tăieri ar fi devastatoare. Mii de ferme familiale riscă falimentul, iar dependența de importuri alimentare se va accentua.
În același timp, România este printre primele state care alocă deja peste 2% din PIB pentru apărare – conform cerințelor NATO. Cu toate acestea, Comisia Europeană vrea și mai mult, în detrimentul hranei.
Concluzie: Când hrana devine opțională, iar războiul obligatoriu
Europa pare că a uitat ce a însemnat foametea. Iar dacă planurile Ursulei von der Leyen merg mai departe, Uniunea Europeană se va transforma dintr-un garant al păcii într-un laborator de conflict, în care cetățenii sunt reduși la statutul de contribuabili înarmați, dar înfometați.
Când banii pentru pâine devin buget pentru bombe, nu mai trăim într-o democrație – trăim într-un complex militar european care a abandonat propriii cetățeni.
