Orbán a respins sugestiile potrivit cărora ar fi fost mai mult de partea Rusiei în război decât de partea Ucrainei, afirmând că invazia Rusiei a fost un „act de agresiune” şi o încălcare clară a dreptului internaţional.
Dar a spus că comunitatea internaţională nu a reuşit să „izoleze” conflictul, aşa cum a reuşit să facă în 2014, când Rusia a invadat şi anexat Crimeea – o realizare pe care a atribuit-o abilităţilor politice ale fostului cancelar german Angela Merkel, descriind diplomaţia sa de atunci drept o „lovitură de maestru”.
Întrebat dacă Merkel ar fi putut preveni războiul dintre Rusia şi Ucraina dacă încă ar fi fost cancelar, el a răspuns: „sigur”.
Orbán a lăsat să se înţeleagă că SUA au devenit parte a războiului prin furnizarea de bani şi arme Kievului, iar războiul va continua atâta timp cât Ucraina va continua să primească sprijin american. Din acest motiv, acesta ar putea fi oprit doar prin negocieri directe între Rusia şi SUA, şi nu între Rusia şi Ucraina.
„Doar americanii pot pune capăt acestui război”, a spus el.
Laudele sale la adresa lui Trump nu sunt noi. Orbán şi cei mai apropiaţi consilieri ai săi au dat de multe ori de înţeles că speră ca partidul republican să revină la putere.
„Politica americană ar putea fi foarte diferită foarte curând, iar pentru ei Ungaria este un model”, a declarat Balázs Orbán, principalul consilier politic al premierului, într-un interviu recent. „Ungaria nu mai este un proscris al dreptei americane şi pariem pe o performanţă bună a acestora la alegerile intermediare şi în 2024”, a declarat el pentru Financial Times.
