Klaus Iohannis, președintele care a vorbit ani de zile despre „normalitate”, este acum protagonistul unui abuz flagrant care trădează democrația. Anularea alegerilor prezidențiale este mai mult decât o decizie juridică greșită – este o lovitură de stat orchestrată de un sistem corupt care a folosit instituțiile statului pentru a anula voința poporului român.
Pentru aceste fapte, Codul Penal prevede pedepse clare. Articolul 397 sancționează actele împotriva ordinii constituționale cu pedepse între 10 și 20 de ani de închisoare. De asemenea, coordonarea acțiunilor cu alte persoane și instituții îl expune pe Iohannis la acuzația de constituirea unui grup infracțional organizat, pedepsită cu până la 10 ani. Iar utilizarea funcției pentru influențarea procesului electoral reprezintă abuz în serviciu, infracțiune care poate adăuga încă 7 ani de închisoare.
Cât despre posibilitatea de a fugi, nu ar fi surprinzător. Un om care a ignorat ani de zile problemele țării, ascunzându-se după cortinele protocolului, este capabil să caute salvarea pe alte meleaguri. Ar fi o continuare firească a lipsei de responsabilitate care l-a caracterizat.
Însă fuga nu-l va scuti de răspundere. Justiția trebuie să-și facă datoria, iar instituțiile responsabile – Parchetul General, DNA și DIICOT – trebuie să deschidă imediat anchete. România nu poate tolera ca cel mai înalt reprezentant al statului să scape nepedepsit pentru trădarea încrederii cetățenilor.
Iohannis nu este mai presus de lege, iar poporul român are dreptul să vadă că democrația este apărată. Dacă va fugi, va demonstra încă o dată că nu a fost niciodată liderul acestei țări, ci doar un executor al intereselor obscure.
