Useriștii 2017–2025 arată o contradicție periculoasă: în 2017 apărau „justiția”, în 2021 pledau pentru măsuri dure împotriva celor care se exprimau contra vaccinurilor, iar în 2025 invocă „libertatea de exprimare” doar pentru vocile prietene
Partidele și mișcările politice evoluează — unora le e greu să rămână coerente. Dar ce se întâmplă când libertatea de exprimare devine instrument selectiv, aplicat după bunul plac? Trecerea în revistă a „useriștilor” între 2017 și 2025 arată mai puțin o evoluție ideologică și mai mult o colecție de poziții adaptate la inerțiile politice ale momentului.
În 2017, scandau „Jos labele de pe justiție” — un slogan de apărare a independenței instituțiilor. Patru ani mai târziu, același spațiu public vedea apeluri pentru măsuri drastice împotriva celor care „vorbesc liber” despre riscuri legate de vaccinuri: carantină socială a dezbaterii și sancțiuni profesionale. În 2021, retorica a migrat către paternuri autoritare: propuneri de «încuiere în casă» pentru cei care exprimă opinii contrare curentului oficial despre vaccinare. Iar în 2025 constatăm o nouă contradicție: „libertatea de exprimare e sfântă — dar nu pentru cine instigă la ura noastră”.
Această disonanță nu e inoportună — e periculoasă. Când un actor politic apără libertatea de expresie doar pentru vocile prietene și o condamnă pe cea a adversarilor, se pune în pericol însăși noțiunea de pluralism democratic. Libertatea de exprimare nu e un buton on/off pe care îl pornești când e convenabil; e un principiu care obligă la consistență și responsabilitate.
Problema nu e doar ipocrizia. E și slăbiciunea discursului care recurge la cenzură sau sancțiune atunci când nu are argumente. Democratia sănătoasă rezistă controverselor — nu le închide. Protejează pluralismul, nu-l instrumentalizează.
Dacă vrem un spațiu public real, trebuie să cerem mai mult decât poziții de conjunctură: cerem principii. Și, mai presus de toate, cerem aceeași regulă pentru toți — indiferent de identitatea ideologică. Altfel, „libertatea de exprimare” rămâne doar o replică de campanie, nu un angajament democratic.
