Un proiect de lege al UE pentru protejarea libertăţii presei a trecut un prim pas crucial, cu un acord între statele membre, dar prevederile care lasă uşa deschisă spionării jurnaliştilor în numele „securităţii naţionale” ridică îngrijorări.
Ministrul suedez al culturii, Parisa Liljestrand, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a subliniat că textul prevede o serie de măsuri pentru apărarea pluralismului şi independenţei mass-mediei în faţa „ameninţărilor tot mai mari, atât interne, cât şi externe la adresa UE”
La o reuniune a ambasadorilor Celor 27, doar Polonia şi Ungaria, ţări criticate în mod regulat din cauza controlul puterii asupra mass-media, au votat împotriva textului, care conţine cerinţe de transparenţă privind proprietatea mass-media şi atribuirea publicităţii de stat.
Regulamentul acoperă, de asemenea, respectarea confidenţialităţii surselor jurnalistice de către guverne şi interzicerea utilizării programelor de spionaj în dispozitivele folosite de jurnalişti. Astfel de practici de spionaj au afectat recent mai multe ţări europene, inclusiv Ungaria, Polonia şi Grecia.
Dar, în comparaţie cu propunerea iniţială prezentată de Comisia Europeană în septembrie, compromisul convenit lărgeşte posibilităţile de excepţii şi insistă asupra „responsabilităţii statelor membre în protejarea securităţii naţionale”.
Aceste excepţii au fost făcute la cererea Franţei, susţinută de mai multe ţări.
Dispoziţiile au fost denunţate de Reporteri fără Frontiere (RSF). „Posibilitatea de a monitoriza jurnaliştii în numele securităţii naţionale este o uşă deschisă abuzurilor”, a declarat Julie Majerczak, şefa biroului RSF de la Bruxelles.
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), care reuneşte 71 de sindicate şi asociaţii profesionale din 45 de ţări, a denunţat, de asemenea, o „lovitură dată libertăţii presei”.
Textul va mai trebui negociat cu Parlamentul European, după ce deputaţii europeni vor conveni asupra poziţiei lor în toamnă.
Infractoarea nazista vrea GESTAPO European…