Între zâmbete diplomatice și discursuri elegante, summitul G7 desfășurat în Munții Stâncoși canadieni pare mai degrabă o reeditare a „fotografiei de familie”, decât o reuniune cu soluții reale la crizele care zguduie planeta. Tensiunile dintre Israel și Iran, instabilitatea din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, dar și neînțelegerile economice între SUA și restul lumii au creat un context încordat, în care consensul pare mai fragil ca niciodată.
Ursula von der Leyen a fost directă:
„Iranul este principala sursă de instabilitate regională. Nu trebuie și nu va avea niciodată arme nucleare”.
În paralel, președintele SUA Donald Trump — aflat la primul summit internațional din noul său mandat — a reluat ideea că Vladimir Putin ar putea fi un posibil mediator între Israel și Iran. O propunere care a stârnit reacții reci, chiar ironice, din partea liderilor europeni, în frunte cu Emmanuel Macron.
O altă tensiune majoră este cea legată de războiul din Ucraina.
Europenii încearcă să convingă SUA să accepte noi sancțiuni pentru Rusia, dar poziția americană, influențată de agenda personală a președintelui Trump, pare din ce în ce mai imprevizibilă. Invitatul special Volodimir Zelenski este așteptat să aibă o întâlnire rece cu liderul american, în contextul relației tensionate dintre cei doi.
Pe fondul acestor incertitudini, Max Bergmann, analist CSIS, a descris perfect situația:
„Dacă summitul G7 se încheie cu o fotografie frumoasă, dar fără nicio decizie concretă, va fi considerat un succes – dar doar de cei care nu mai cred în rolul real al diplomației.”
În acest context, Uniunea Europeană își exprimă „îngrijorarea profundă” față de potențiala destabilizare a piețelor energetice, într-un moment în care inflația și criza resurselor energetice afectează deja milioane de cetățeni.
