Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale acestui an și va avea o fluctuație pronunțată în prima jumătate a anului viitor, avertizează Banca Națională.
După Războiul Civil din SUA, un soldat confederat le scria părinților: „Înainte de război, mergeam la piață cu banii în buzunar și îmi căram cumpărăturile într-o plasă. Acum, merg la piață cu o plasă de bani și îmi car cumpărăturile în buzunar. Asta se întâmpla cu mult înainte ca Banca Centrală a SUA (Federal Reserve) să fie înființată. Azi, băncile centrale, inclusiv cea din România, și-au făcut din inflație inamicul numărul 1.
În România, scumpirile au depășit cea mai intensă fază, dar puterea de cumpărare este puternic afectată, în special în rândul celor cu venituri mici. Avem o inflație în scădere, ceea ce înseamnă că prețurile vor continua să urce, însă cu o viteză mai mică.
Vineri, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale au anunțat decizia de politică monetară, de menținere a actualului nivel de 6,5%, după cum era de așteptat. Înainte de a face anunțul, cei 9 discută cu membrii Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori pe marginea unor analize economice pregătite dinadins.
Când va reveni inflația în intervalul țintit de BNR
Tot vineri, Banca Centrală a aprobat raportul privind inflația.
Conform unui comunicat transmis de BNR după aprobarea raportului, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale acestui an și va cunoaște o fluctuație pronunțată în prima jumătate a anului viitor. De vină pentru scumpirile care vin sunt seceta severă din acest an, dar și creșterea prețurilor unor mărfuri care „afectează dinamicile prețurilor alimentelor și energiei”.
Potrivit documentului citat, de-abia în 2026 inflația va reveni în intervalul țintit de BNR (1,5-3,5%).
Comunicatul BNR de vineri mai analizează evoluțiile din economie, insistând pe creșterile trimestriale ale PIB mai modeste decât se estimase anterior, pe contracția producției din industrie și pe reculul activității din construcții.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a înregistrat mici creșteri în iunie-iulie și a stagnat în luna august, iar rata șomajului BIM s-a mărit pe ansamblul trimestrului III la 5,5%, după descreșterea la 5,1% în iunie și la un nivel mediu de 5,2% în trimestrul precedent. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, succedat de o stabilitate a acestora în octombrie.
Banca Centrală mai atrage atenția incertitudinilor și riscurilor „însemnate” care decurg din conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare.
Ce e cu dobânda-cheie? Cum funcționează pentru economie?
Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, arată BCE.
Ratele de referință reflectă costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.
Prin urmare, ratele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante?
De ce sunt importante ratele dobânzilor de referință?
Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și organizații la nivelul întregului sistem economic.
De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.
O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale.
Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Companiile, băncile și alte organizații pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiilor (mai exact, a activelor financiare pe care acestea le dețin).
Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.
