750.000 de euro bonus pentru un director de stat. România premiilor nemeritate
Un nou scandal legat de sinecurile de lux din companiile de stat zguduie opinia publică. Un executiv de la Aeroporturi București a încasat, într-un singur an, un bonus de 750.000 de euro, în timp ce compania se confruntă cu probleme financiare și amenințări de blocaj operațional. Nici performanță, nici transparență, doar bani publici risipiți fără rușine.
George Butunoiu, headhunter cunoscut și expert în recrutarea de top management, trage un semnal de alarmă devastator pentru administrația românească:
„Selecţia şi concursurile pentru management în companiile de stat sunt o farsă. Partidele fac orice ca să-şi pună oamenii în joburile de la stat. Executivii din companiile de stat pot câştiga milioane de euro din părţile variabile din contractele lor.”
Bonusuri grase, rezultate slabe
Pe hârtie, bugetul salarial al CFR Călători, Aeroporturi și altor companii publice rămâne neschimbat. În realitate, însă, creșterile spectaculoase de venit sunt mascate în indemnizații, bonusuri și alte forme de compensații pentru șefi.
Cazul Aeroporturi București este emblematic: deși compania este pe lista marilor datornici la bugetul de stat și s-a plâns de lipsa fondurilor pentru mentenanță și dezvoltare, directorii au încasat sume colosale sub forma unor bonusuri „pentru performanță”.
„Un exemplu tipic, care nu e nici cel mai mare. La Aeroporturi Bucureşti au pus director general un privat, pe cineva care nu avea nicio treabă, lucrase la o firmă de copiatoare. Au făcut contractul de management în care avea cinci KPI – el se uita toată ziua la cinci cifre, atât. Toată ziua, de dimineaţă până seara, se uita la alea cinci cifre care erau în contract. N-a mai făcut o reparaţie, o investiţie, totul se ducea pe alea cinci. În primul an a luat bonus 750.000 euro. În al doilea an a luat 450.000 euro. După aia şi-a dat singur demisia ca să nu rişte prea mult. La alte companii şi mai bănoase se câştigă şi mai mult de atât, se câştigă milioane de euro din părţile variabile, întins pe o perioadă mai lungă“, a spus Butunoiu în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Cine încasează, cine trage
Muncitorii și personalul din teren nu au beneficiat de majorări salariale. Trenurile circulă cu 40 km/h din cauza infrastructurii prăbușite. Aeroporturile sunt sufocate. Companiile private reușesc să opereze cu de șase ori mai puțini angajați decât giganții bugetari. Și totuși, la stat, banii curg către vârf.
„Pentru șefi avem bani, pentru muncitori nu”, a declarat recent președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Mihai Barbu.
România capturată
Acest model de guvernare prin sinecuri și compensații ascunse arată un stat capturat. În loc să fie un instrument în slujba cetățeanului, statul devine o structură de îmbogățire pentru clientela politică. Selectarea directorilor este regizată. Evaluările de performanță sunt formale. Controlul public lipsește.
Și, în timp ce salariile profesorilor și ale medicilor se negociază cu proteste în stradă, directorii din companiile de stat își primesc lunar plicul cu zeci de mii de euro. Pe tăcute. Fără justificare. Fără rușine.
