În timp ce Guvernul Bolojan impune austeritate fără precedent pentru populație, directorii unor instituții publice au fost prinși în flagrant de ipocrizie bugetară: și-au majorat salariile chiar și de cinci ori, în dispreț total față de situația economică a țării și de eforturile cerute cetățenilor simpli.
În companiile de stat s-au mărit indemnizații și cu până la 5 ori mai mult decât erau în luna mai. La Șantierul Naval Mangalia aveau membrii CA-ului 2260 de lei dar în mai s-a mărit la 15.500, la Romarm aveau 6500 de lei, în mai 2025 s-au dus la 19.950.
Sunt multe astfel de situații. La directori dacă ne uităm, directorul Icertrans are salariu de 53.910. Toate sunt valori brute. Dar faptul că s-au mărit cu foarte puțin timp înainte de noul Guvern ridică niște semne de întrebări.
Tăieri pentru români, măriri pentru ei
Sub pretextul „reformei aparatului de stat” și al echilibrării bugetului, Executivul condus de Ilie Bolojan a lansat un asalt fiscal asupra familiilor, IMM-urilor și pensionarilor: taxe majorate, eliminarea facilităților fiscale, înghețări de salarii și o nouă reformă a pensiilor care lovește în contribuabilii onorabili.
În același timp, în instituții-cheie ale statului, șefi și directori bine ancorați politic au profitat de legislația permisivă și de complicitatea tăcută a guvernului pentru a-și vota lefuri uriașe – în unele cazuri de până la 50.000 de lei lunar.
Dublul standard instituționalizat
În vreme ce medicul de familie se sufocă sub birocrație, profesorul e plătit cu salariul minim în primele luni de carieră, iar antreprenorul român abia supraviețuiește, băieții deștepți din agențiile de stat își votează bonificații, sporuri, prime și venituri nesimțite.
Când sunt prinși cu mâța în sac, invocă responsabilitatea funcției, „complexitatea activității” și „nevoia de motivare a personalului de top”. Realitatea e alta: sistemul public a fost capturat de o castă de privilegiați, care își creează propriul stat paralel de lux, finanțat direct din buzunarul românilor.
Bolojan tace. Sau aprobă tacit?
Ilie Bolojan, venit la putere pe valul unei imagini de „manager auster, eficient și intransigent”, nu a spus un cuvânt despre aceste abuzuri salariale. În schimb, a anunțat creșteri de taxe, reducerea cheltuielilor sociale și reforme care vor afecta drastic clasa de mijloc și familiile active.
Este tăcerea premierului o neputință reală sau doar o complicitate tacită cu sistemul din care face parte? Din poziția sa de lider al unui guvern care taie în carne vie, Bolojan are datoria morală de a da explicații. Dar se pare că nu are curajul să deranjeze baronii cu salarii astronomice din instituțiile „de casă”.
Austeritatea e doar pentru fraieri?
Românii au fost mințiți din nou: reforma nu este despre echitate, ci despre redistribuirea sacrificiilor. Cei mici plătesc criza, în timp ce cei mari se îmbogățesc pe șest. Salariile de lux din sistemul public sunt o insultă adusă tuturor celor care muncesc cinstit, plătesc taxe și sunt constrânși să se descurce cu mai puțin.
Până când Guvernul Bolojan va tăia din rădăcină aceste sinecuri nesimțite, nicio reformă nu este credibilă. Iar românii au tot dreptul să întrebe: De ce noi strângem cureaua, iar ei își cumpără curele de piele italiană din salariile noastre?
