Primarul Capitalei se transformă în avocatul unui vicepremier acuzat de instigare la ură și discriminare
Nicușor Dan, primarul Capitalei și autoproclamatul „garant al legalității”, a stârnit indignare marți dimineață după ce a anunțat că nu va semna cererea de urmărire penală în cazul Oanei Gheorghiu, vicepremier acuzat de instigare la ură, discriminare și violență împotriva magistraților.
Declarațiile sale au venit în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus o plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu, ca urmare a unor afirmații considerate jignitoare și incitatoare la ură la adresa corpului magistraților.
„Declarația a fost nefericită, dar reacția CSM e exagerată”
Într-o ieșire publică sfidătoare, Nicușor Dan a minimalizat gravitatea declarațiilor vicepremierului, catalogându-le drept „nefericite”, dar a criticat CSM pentru o „reacție exagerată”.
„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală”,
a spus edilul.
Afirmațiile sale ridică serioase semne de întrebare cu privire la înțelegerea principiului separației puterilor în stat. Când un primar se poziționează deasupra unei instituții constituționale precum CSM, vorbim despre o formă de sfidare instituțională periculoasă.
Protecție politică în loc de respect pentru justiție
Prin refuzul de a semna cererea, Nicușor Dan transmite un semnal clar: solidaritatea politică este mai importantă decât responsabilitatea juridică.
Deși Oana Gheorghiu este cercetată pentru acuzații grave, primarul Capitalei o apără public, afirmând că „nu e o greșeală așa mare” și că „magistrații au devenit vinovați de serviciu”.
Acest discurs amintește de vechile reflexe ale politicienilor care se protejează reciproc în fața legii, invocând motive morale sau politice pentru a bloca anchetele penale.
Un nou episod de dispreț față de instituții
Atitudinea lui Nicușor Dan este simptomatică pentru o clasă politică ce se declară reformistă, dar care, în momente-cheie, apelează la dublu standard.
Când un edil refuză să semneze un document legal din considerente politice, legitimitatea sa administrativă devine discutabilă.
Românii au mai auzit astfel de justificări: „greșeala nu e mare”, „CSM exagerează”, „nu e momentul politic”. În realitate, toate ascund același mecanism: impunitate pentru cei aflați la putere.
Concluzie
Refuzul lui Nicușor Dan de a permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu nu este un simplu gest administrativ — este o declarație politică.
Una care confirmă că, indiferent de partid sau etichetă ideologică, solidaritatea politicienilor rămâne mai puternică decât respectul pentru lege.
