COTROCENIUL, ACUZAT DE MUȘAMALIZARE. DOSARUL ALEGERILOR, ȚINUT DEPARTE DE PROCURORI
Declarațiile lui Traian Băsescu zguduie din temelii narațiunea oficială construită în jurul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Fostul șef al statului afirmă tranșant că nu există nicio dovadă convingătoare privind implicarea Rusiei și califică decizia de anulare drept „extrem de gravă”, „mai gravă decât Mineriada” – o comparație cu încărcătură istorică devastatoare.
Mesajul este fără echivoc: acuzația interferenței rusești a fost o poveste convenabilă, nu un fapt demonstrat. În logica lui Băsescu, dacă Rusia ar fi intervenit real, rezultatul ar fi fost clar și eficient, nu o construcție confuză, plină de bâlbe și explicații contradictorii. În schimb, ceea ce s-a produs seamănă mai degrabă cu o improvizație internă, tipic „dâmbovițeană”.
Critica cea mai dură este îndreptată spre Nicușor Dan, acuzat de o eroare fundamentală de rol instituțional. Potrivit lui Băsescu, președintele nu avea ce căuta în prezentarea publică a unui raport politic despre anularea alegerilor. Procedura corectă era una simplă și legală: documentele trebuiau trimise direct către Parchet, pentru o anchetă penală, nu transformate într-un exercițiu de justificare politică.
Această deviație ridică suspiciuni serioase. De ce nu au fost sesizați procurorii? De ce a fost păstrat dosarul în zona opacă a instituțiilor de forță și a comunicatelor controlate? De ce a fost sacrificată transparența în favoarea unui discurs defensiv? Întrebări la care puterea evită să răspundă.
Mai mult, comparația cu Mineriada plasează anularea alegerilor în zona crimelor împotriva democrației. Dacă Mineriada a însemnat reprimarea violentă a voinței populare, anularea scrutinului înseamnă anularea ei administrativă, „legalizată” prin decizii netransparente. O lovitură de sistem, nu o corecție democratică.
În acest context, afirmațiile lui Băsescu deschid o perspectivă incomodă: fostul președinte ar putea deveni martor-cheie într-un dosar care vizează anularea alegerilor și afectarea gravă a procesului democratic, inclusiv în apărarea lui Călin Georgescu. Dacă ceea ce spune este adevărat, întreaga construcție oficială se prăbușește, iar responsabilitatea politică și penală revine „Sistemului”, nu unor inamici externi invocați convenabil.
