Mai multe ţări ale Uniunii Europene au lansat o iniţiativă de reformare a procesului de luare a deciziilor în UE în materie de apărare şi politică externă. Decizia îl va afecta pe Viktor Orban, premierul Ungariei care a blocat multe demersuri în UE, dar și statele mai mici din est precum România și Bulgaria.
Nouă state „prietene”, printre care Franţa şi Germania, cer o reformă a procedurii de adoptare a deciziilor în UE pentru a face mai eficientă politica externă şi de securitate. Iniţiativa stârneşte reacţii dureroase din partea ţărilor mai mici, care se tem să nu piardă opţiunea de veto.
Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Slovenia şi Spania, reunite într-un „grup de prieteni”, solicită introducerea votului cu majoritate calificată în politica externă şi de securitate comună a blocului comunitar, în locul actualei cerinţe de unanimitate.
Ţările mai mici din familia europeană sunt deosebit de îngrijorate de faptul că vocea lor nu va mai fi luată în considerare dacă vor pierde opţiunea de veto. Ele consideră că ar putea pierde, dacă toate deciziile ar fi luate prin vot cu majoritate calificată, care este utilizat în prezent pentru majoritatea deciziilor din UE, cu excepţia unor domenii precum politica externă şi de securitate. Acest tip de vot necesită acordul a 15 din cele 27 de ţări, cu condiţia ca acestea să reprezinte peste 65% din cei 450 de milioane de locuitori ai UE.
