Vicepremierul UDMR, Tánczos Barna, a declarat că nu susține varianta de reformă administrativă care presupune desființarea comunelor și orașelor mici sau alipirea lor doar „de dragul reformei”. Oficialul consideră că aceste unități administrativ-teritoriale și-au format în timp o identitate proprie, o cultură locală și un sentiment de apartenență care nu pot fi ignorate.
„Eu sunt de acord cu reforma administrativă, dar nu în sensul desfiinţării comunelor sau oraşelor. Cred că există deja posibilitatea de a aduce sub aceeaşi umbrelă anumite servicii – urbanism, contabilitate, fond funciar, evidența persoanelor sau aspecte sociale – care ar putea fi gestionate la nivel de micro-regiune, prin asociaţii intercomunitare”, a afirmat vicepremierul la TVR Info.
Tánczos Barna a adăugat că, din perspectiva UDMR, soluția nu este ștergerea identității locale, ci găsirea unor formule prin care primăriile să reducă cheltuielile și să colaboreze mai eficient. „Aceste primării și-au dezvoltat o apartenenţă de comunitate. Eu nu cred că le vrei distruse doar pentru a putea spune că ai făcut o mare reformă. În realitate, nu s-ar rezolva mare lucru”, a subliniat acesta.
Astfel, vicepremierul se poziționează împotriva inițiativelor din coaliție care vizează desființarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, insistând că reforma administrativă trebuie să fie construită pe alternative care păstrează și întăresc comunitățile locale, nu pe desființarea lor.
Motto:
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
(Ion Luca Caragiale- O scrisoare pierdută)
Curat Caragiale! Tanczos Barna, a declarat că este de acord cu reforma administrativă, dar fără o reorganizare administrativ-teritorială, ceea ce denotă o lipsă de logică.
La sfârsitul anului 2024 România a ajuns la cel mai mare deficit bugetar fapt pentru care țara noastră a primit semnale negative cu privire la degradarea ratingului suveran de la cele trei mari agenții de rating: Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s.
Totul pleaca de la guvernările anterioare care au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită.
(vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Bilanțul primelor 100 de zile ale Guvernului Ilie Bolojan poate fi rezumat simplu „MASURI DE AUSTERITATE”. Pentru pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene.
De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Este si opinia consilierului prezidenţial pentru politici economice şi sociale Radu Burnete, care a declarat recent că România nu mai are nevoie de atât de multe județe și comune, susținând că structura administrativă actuală este depășită:
(Vezi: https://www.capital.ro/reorganizarea-administrativa-a-romaniei-tara-nu-are-nevoie-de-atatea-judete-si-localitati-este-o-iluzie.html)