România pierde miliarde din PNRR, dar pasagerii CFR rămân captivi în trenuri vechi și întârziate
Un paradox românesc: bani europeni pierduți, infrastructură în colaps
În plin sezon de vacanțe, trenurile CFR Călători continuă să ofere pasagerilor experiențe umilitoare: vagoane vechi, lipsa aerului condiționat, toalete nefuncționale și întârzieri care se măsoară în ore. În timp ce oamenii suferă în trenuri cu o viteză medie de doar 46 km/h, România ratează 3 miliarde de euro din fondurile PNRR destinate modernizării căilor ferate.
Bani pierduți, șanse ratate
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat recent că sectorul feroviar pierde circa 1,5 miliarde de euro din granturi. Alte 1,87 miliarde sunt transformate în împrumuturi, iar de la materialul rulant se taie 135 de milioane de euro. Practic, finanțarea gratuită pentru trenuri noi și infrastructură modernă a fost pierdută din cauza incapacității guvernelor succesive de a implementa reforme.
„Este un eșec de gestionare. Guvernul României nu a făcut reformele ca să putem lua acești bani. Era un moment important pentru calea ferată, care nu a avut niciodată un asemenea program de finanțare”, avertizează fostul ministru al fondurilor europene, Dan Vîlceanu.
Trenuri de muzeu în loc de transport „verde”
În timp ce țările occidentale investesc masiv în transport feroviar – sector strategic al UE pentru reducerea poluării – România rămâne blocată în trecut. Vârsta medie a locomotivelor CFR este de 51 de ani, iar cea a vagoanelor de 32 de ani. Strategia de Material Rulant recunoaște că doar achiziția unor trenuri moderne ar putea asigura confortul și eficiența minimă cerută.
Situația este resimțită direct de pasageri. „Cu bilet la clasa întâi pe București–Slatina am călătorit practic într-o saună. Vagonul nu avea aer condiționat, toaleta era defectă, iar trenul a întârziat o oră. Drumul a durat 4 ore și 40 de minute pentru doar 189 de kilometri”, povestește Viorica, o călătoare care a trăit pe pielea ei realitatea CFR.
Guverne care au ignorat șansa istorică
În ultimii cinci ani, Ministerul Transporturilor a schimbat mai mulți titulari. Sorin Grindeanu, cu cel mai lung mandat, nu a răspuns întrebărilor presei. Cătălin Drulă, ministru al transporturilor în 2020–2021, a refuzat și el să comenteze. Rezultatul? România a depus doar trei cereri de plată din zece, iar termenul final pentru absorbția fondurilor este 2026 – aproape imposibil de respectat.
O țară rămasă în gară
În timp ce trenurile din vestul Europei depășesc 160 km/h, România rămâne cu locomotive de jumătate de secol și cu întârzieri cronice. Operatorii privați câștigă teren pe rutele principale, precum București–Brașov și București–Constanța, acolo unde oferă trenuri noi și condiții decente.
Între timp, statul român, incapabil să valorifice banii europeni, condamnă călătorii la același calvar feroviar de acum 30 de ani. Pierderea miliardelor din PNRR nu este doar un eșec de guvernare, ci o dovadă a disprețului față de cetățenii care plătesc bilete scumpe pentru a circula în condiții demne de secolul trecut.
