Decizie controversată: priorități bugetare neclare în plină austeritate
Ministerul Educației invocă constant lipsa resurselor pentru școli, salarii și infrastructură, însă sâmbătă, 23 august, la Chișinău, ministrul Daniel David a anunțat finanțarea a 62 de proiecte bilaterale de cercetare România–Republica Moldova, în valoare totală de 10 milioane de euro. Banii se adaugă la alte 38 de proiecte aflate deja în derulare. Împreună cu omologul său moldovean, Dan Perciun, oficialul român a prezentat inițiative care acoperă domenii precum sănătate, cultură, climă, hrană și bioeconomie.
„Sunt proiecte de cercetare complexe […] Convingerea noastră este că, dacă lucrăm împreună, reușim să găsim soluții inovative, poate disruptive”, a declarat Daniel David.
Ce s-a anunțat concret
- 62 de proiecte noi, pe teme transversale (sănătate, cultură, climă, hrană, bioeconomie).
- 10 milioane € – valoarea totală anunțată pentru noile granturi.
- +38 proiecte deja în derulare (totalul ajunge la 100 în ultimii patru ani, potrivit părții moldovene).
- Obiectiv declarat: accesul cercetătorilor din R. Moldova la infrastructura de cercetare din România și pregătirea pentru atragerea de fonduri europene.
Ministrul Dan Perciun a vorbit despre „o colaborare tot mai strânsă” și despre întărirea capacităților pentru competiții europene.
De unde vin banii și cum se împart? Lipsă de transparență
Anunțul ridică întrebări legitime într-un context de „nu sunt bani” repetat public de Ministerul Educației:
- Sursa exactă a finanțării: din ce linie bugetară provin cele 10 milioane €? Sunt credite bugetare deja aprobate, fonduri re-alocate sau mecanisme extrabugetare?
- Criterii și evaluare: cum au fost selectate cele 62 de proiecte? Cine a evaluat, după ce grilă și ce scoruri minime au fost necesare?
- Calendar și plăți: când încep efectiv proiectele, pe ce durată, ce tranșe sunt prevăzute și ce indicatori de rezultat vor condiționa plățile?
- Publicarea listei: lista completă a proiectelor, cu coordonatori, bugete și obiective, trebuie făcută publică pentru a elimina suspiciunile de alocări netransparente.
Fără aceste răspunsuri, decizia arată mai degrabă ca un gest politic „generos” făcut pe deficitul educației interne.
Austeritate la interior, generozitate la exterior
În același timp, sistemul românesc se confruntă cu probleme nerezolvate: infrastructură școlară precară, lipsă de personal, costuri neacoperite în universități și cercetare, salarii discutate periodic la limită. A anunța 10 milioane € pentru proiecte externe – oricât de justificate ar fi științific – fără o explicație bugetară riguroasă și fără indicatori clari de beneficiu direct pentru educația din România este un exercițiu de comunicare riscant.
Bilaterale utile, dar măsurabile
Cooperarea cu R. Moldova poate avea valoare strategică – științifică, culturală și geopolitică. Tocmai de aceea, standardele de evaluare, audit și raportare trebuie să fie mai înalte decât de obicei:
- Rezultate publicabile: articole în reviste relevante, brevete, tehnologii.
- Transfer real: acces la infrastructuri, mobilități reciproce cu obiective concrete.
- Impact măsurabil: indicatori clari pe sănătate, climă, bioeconomie – nu formulări vagi.
- Evitați „dublarea”: corelare cu programele europene pentru a preveni finanțări paralele pentru aceleași obiective.
„Soft power” educațional: tabere și formare pentru vorbitori de rusă
Ministrul Perciun a mai anunțat că, grație colaborării bilaterale, 200 de elevi vorbitori de rusă se află într-o tabără la Iași pentru a-și îmbunătăți competențele de limbă română, iar peste 100 de profesori din școli cu predare în limba rusă participă, pentru al doilea an, la programe de perfecționare în universități din România. Inițiative salutare, dar care au nevoie de indicatori clari (niveluri de competență atinse, rate de retenție, multiplicarea bunelor practici în școli).
da, cooperare – dar cu cifre, criterii și contracte la vedere
Cercetarea bilaterală România–R. Moldova merită susținută. Însă, când Ministerul Educației spune că „nu sunt bani”, iar apoi găsește 10 milioane € pentru proiecte externe, transparența devine obligatorie. Publicarea listei complete a proiectelor, a criteriilor de evaluare, a contractelor și a indicatorilor de performanță este minimul necesar pentru a dovedi că nu vorbim despre un exercițiu de PR, ci despre politici publice responsabile.
Fără aceste clarificări, semnalul rămâne contradictoriu: austeritate pentru sistemul de acasă, generozitate în exterior. O strategie coerentă de finanțare în educație și cercetare înseamnă prioritizare, transparență și măsurarea rezultatelor, indiferent de frontiera pe care o trec proiectele.
