Incompetență, birocrație și lipsă de voință politică – rețeta eșecului în atragerea fondurilor europene pentru A7 și A8
România a ratat o oportunitate istorică de dezvoltare a infrastructurii din estul țării. Aproape 4 miliarde de euro din fonduri europene au fost pierduți sau realocați, după ce proiectele pentru Autostrada A7 (Ploiești–Pașcani) și Autostrada A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni) nu au fost implementate la timp, din cauza unei guvernări incapabile să gestioneze responsabil un proiect de interes național.
Responsabilitatea este împărțită între PSD, PNL, USR și UDMR – partidele care s-au succedat la guvernare și în Parlament în ultimii ani, fără să reușească să livreze nici măcar actele necesare pentru demararea efectivă a lucrărilor.
Autostrăzi amânate, bani pierduți
Comisia Europeană a semnalat deja, încă din 2023, riscurile majore de necheltuire a fondurilor din PNRR și din cadrul financiar 2014–2020. Avertismentele au fost ignorate. În ciuda promisiunilor oficiale, nici A7, nici A8 nu au progresat suficient pentru a justifica decontarea din fonduri europene.
- Pentru A7, lucrările s-au fragmentat între loturi, licitațiile au fost contestate, iar termenele prelungite nejustificat.
- Pentru A8, exproprierile sunt incomplete, studiile geo-tehnice nefinalizate, iar avizele lipsesc sau au expirat.
Consecința? Banii au fost retrași sau mutați spre alte proiecte mai avansate din alte state UE, unde administrația funcționează, iar proiectele nu rămân blocate în sertare.
Guvernanții pasează vina
În loc de soluții, publicul primește explicații sterile și pase între ministere. Fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dă vina pe birocrație. Reprezentanții PNL acuză „greaua moștenire”. USR susține că a lăsat proiectele „în linie dreaptă”. UDMR, responsabil în trecut de investiții și dezvoltare regională, tace.
Dar cifrele nu mint: fondurile europene s-au pierdut, iar Moldova rămâne, din nou, izolată.
Un model de eșec administrativ repetat
Această situație nu este o excepție, ci un simptom. România pierde constant bani europeni din cauza neprofesionalismului instituțional, lipsei de asumare și indiferenței față de regiuni întregi.
În timp ce Europa finanțează infrastructura în ritm accelerat, România plătește penalități, pierde fonduri și oferă doar promisiuni. Regiunea Moldovei – cea mai săracă din UE – rămâne fără autostrăzi funcționale, dar cu declarații politice „de sprijin” la fiecare campanie electorală.
Concluzie: cine plătește?
Aproape 4 miliarde de euro ar fi însemnat mii de locuri de muncă, reducerea izolării economice a Moldovei și dezvoltare durabilă. Dar au fost pierduți. Nu de o administrație locală, ci de o guvernare centrală care funcționează pe pilot automat.
Responsabilii politici nu vor suporta consecințele. Românii însă, da. Încă o generație de tineri din estul țării va pleca în străinătate, încă o regiune va rămâne în urmă. Și totul, pentru că niște guvernanți au fost prea ocupați cu rotații la putere și prea puțin cu România reală.
