Domnului Klaus Werner JOHANNIS, Președintele României,
Comandantul Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem
de Apărare a Țării
Domnului Florin CÂȚU, Președintele Senatului României
Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Președintele Camerei Deputaților
Domnului Nicolae Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul Guvernului României
Excelențe,
APEL
Doamnei Maia SANDU,
Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate
Domnului Igor GROSU,
Președintele Parlamentului Republicii Moldova
Doamnei Natalia GAVRILIȚA,
Prim-ministrul Guvernului Republicii Moldova
Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a circa 5 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, bătrâni, mame și copii omorâți. Toate acestea au pus în gardă întreg continentul european și chiar lumea civilizată.
Suntem solidari cu poporul ucrainean, susținem eroismul armatei ucrainene și cerem retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. Pare greu de crezut, dar sondajele recente efectuate în Federația Rusă arată că circa 80 la sută dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei și militarismul lui Putin. Acest adevăr crunt și inuman nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă, alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională, europeană, dacă nu chiar mondială. Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus, cu acapararea militară și încorporarea forțată a statelor independente din spațiul post-sovietic, amenințările cu armele nucleare și recentele declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică” e și mai neliniștitoare.
Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Johannis), asediul și bombardarea Odessei de către trupele ruse, oraș aflat la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin. Considerații confirmate indirect tot mai des de retorica Moscovei din ultimele zile la adresa Chișinăului. În același timp – ne vedem nevoiți să recunoaștem – forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii noastre pune și mai mult în pericol securitatea națională. Considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu poate fi neglijat și oricând poate deveni o realitate năprasnică.
Excelențe,
Pornind de la dreptul înnăscut, natural, legal și legitim al unității naționale, noi, Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994), împreună cu personalități marcante ale Mișcării de Renaștere Națională și un număr impunător de susținători, facem apel către Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!
Totodată, facem apel către misiunile diplomatice ale Republicii Moldova și României de a întreprinde demersuri corespunzătoare către Guvernul SUA, către cancelariile statelor europene dezvoltate, către ONU și organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. De rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.), putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului unitar român:
- Actul Unirii Basarabiei cu România, votat în condiții democratice și legale de Parlamentul „Sfatul Țării” de la Chișinău la 27 Martie 1918 (act în vigoare până în prezent);
- Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată la 27 August 1991 prin votunanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE ”;
- Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial Unirea Basarabiei cu România;
- Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruiateritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944; în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică – a condamnat Pactul, declarându-l nul și neavenit; de asemenea Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab initio”, inclusiv Republica Moldova, deja ca Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie 1990 a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab initio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța;
- Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 care a legitimat principiul unității popoarelor,principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;
- Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iunie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148), prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susținăeforturile Moldovei de negociere a reunificării Moldovei cu România;
- Tratatul româno-rus din 2003 (art. 1-3);
- Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România;
- Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală aregimurilor totalitare din Europa („evaluarea clară și principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitate comuniste și de regimul nazist”, nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor dictaturi);
- Rezoluția APCE din 15 martie 2022 privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce conține un amendament privind Transnistria, prin care acest teritoriu estedeclarat ocupat de Rusia.
- Excelențe,
- Reîntregirea țării Românești este necesară din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice și altele. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc în câteva zile. O reîntregire a țării cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază astăzi România și statele din fostul lagăr socialist și, totodată, va contribui, pe termen mediu și lung, la slăbirea influenței ruse asupra vecinului nostru, Ucraina.De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, care a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovați, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea și securitatea în această parte a continentului european.AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!Semnatari:
I. Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994)
- Alexei Nicolae da
- Amihalachioaie Gheorghe da
- Arseni Alexandru da
- Badrajan Simion da
- Baștovoi Andrei da
- Bejenuță Pavel da
- Beşleagă Vladimir da
- Bodiu Zosim da
- Bordeianu Grigore da
- Brașoveanu Petru da
- Bratu Ilie da
- Buga Ion da
- Bulgari Valeriu da
- Călugăru Gheorghe da
- Carandiuc Boris da
- Ciorap Vitalie da
- Ciorbă Gheorghe da
- Ciuntu Ioan da
- Cârlan Gheorghe da
- Colun Valentin da
- Costaș Ion da
- Culea Constantin da
- Croitor Dumitru da
- Darie Vladimir da
- Dobrea Vladimir da
- Dolganiuc Valentin da
- Druc Mircea da
- Eremia Ion da
- Gherman Valerian da
- Ghimpu Mihai da
- Holban Dumitru da
- Gudumac Vladimir da
- Goncearenco Mihai da
- Hadârcă Ion da
- Hioară Gheorghe da
- Jardan Valeriu da
- Lefter Teodor da
- Macrinici Teodor da
- Madan Ion da
- Maimescu Ștefan da
- Matei Valeriu da
- Mărgineanu Ion da
- Mereuță Ion da
- Misail Nicolae da
- Moraru Nicolae. da
- Munteanu Ion da
- Munteanu Petru da
- Nastase Vasile da
- Neagu Ion da
- Nedelciuc Vasile da
- Negură Ion da
- Nirean Teodor da
- Novac Ion da
- Ohotnicov Alexandru da
- Olaru Teodor da
- Palancica Ion da
- Palii Ion da
- Para Vasile da
- Pascaru Vladimir da
- Patraș Mihai da
- Platon Sava da
- Pîrvan Pintilie da
- Popovici Mihail da
- Popovici Mihai Acad. da
- Proca Nicolae
- Raiu Alexandra
- Reniță Alecu
- Robu Nicolae
- Rusu Mircea
- Sajin Vasile
- Saulea Aurel
- Scalinîi Ludmila
- Secrieru Elisei
- Şalaru Anatol
- Şaragov Anatol
- Tănase Ion
- Terente Anton
- Todoroi Dumitru
- Todos Nicolae
- Trestianu Gheorghe
- Țăranu Anatol
- Țopa Tudor
- Țurcanu Andrei
- Țurcanu Anatolie I.
- Țurcanu Anatol N.
- Țurcanu Constantin
- Ursu Vasile
- Ustroi Vitalie
- Vasilachi Ignat
- Zgardan Vasile
- Uncuță Victor
- Voloșin Mihail
II. Personalități marcante
- Doga Eugen
- Osmochescu Nicolae
- Gore-Costin Iuliana
- Cimpoi Mihai
- Nicolae Osmochescu
- Aramă Elena, dr. hab.,prof. univ, USM
- Aramă Efim, dr. hab., prof. univ, USMF
- Ivanţoc Andrei
- Leşco Alexandru
- Petrov-Popa Tudor
- Ștefan Urâtu
- Andros Timofei
- Bulat Eugenia
- Begu Alexandru
- Caraman Anatolie
- Celan Victor
- Dulgheru Valeriu
- Gorgan Ion
- Iftodi Petr
Madan Andrei da Asociații
Consiliul Național al Unirii
100 persoane
2.Moldova „Alexandru Moșanu”
Asociația Istoricilor din Republica
3. Asociația Istoricilor Asociația Istoricilor din r-l Ungheni