Un document al Autoritatea Electorală Permanentă indică nereguli în finanțarea campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan și confirmă că instituția a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru suspiciuni de natură penală.
Potrivit informațiilor prezentate, aproape un milion de lei ar fi fost invalidați de AEP, fiind invocate:
- donații fără acte autentice,
- cheltuieli ilegale pentru propagandă,
- servicii plătite fără documente justificative,
- cercetări sociologice realizate în afara perioadei oficiale de campanie.
Rambursări publice și semne de întrebare
În paralel, statul român ar fi rambursat aproximativ 60 de milioane de lei din bugetul public pentru cheltuieli de campanie. Faptul că rambursarea a avut loc în timp ce existau verificări și suspiciuni ridică întrebări legate de mecanismul de control și de momentul la care se iau deciziile financiare.
Conform legislației electorale, rambursările se fac pe baza documentelor validate de AEP, iar eventualele nereguli pot duce la corecții sau recuperări ulterioare.
GDPR și transparența
Documentul ar invoca și prevederile Regulamentul general privind protecția datelor pentru a limita accesul public la anumite informații. În practică, autoritățile trebuie să echilibreze protecția datelor personale cu dreptul publicului la informații privind utilizarea fondurilor publice.
Invocarea GDPR nu echivalează automat cu ascunderea de informații, dar poate restrânge publicarea unor date sensibile precum identitatea donatorilor persoane fizice.
Ce urmează?
Sesizarea Parchetului nu înseamnă automat vinovăție, ci deschiderea unei verificări. Ancheta va stabili dacă există sau nu fapte penale.
Într-un stat de drept, suspiciunile trebuie clarificate prin proceduri judiciare, iar utilizarea banilor publici trebuie să fie transparentă și verificabilă. Până la o decizie oficială a procurorilor, cazul rămâne în faza de suspiciune și control administrativ.
