STUDIU: Guvernul Ciucă – Ciolacu a făcut praf economia

Majorarea galopantă înregistrată în ultima vreme la preţurile de consum „este cauzată în foarte mare măsură de intervenţia Guvernului prin impozite, subvenţii şi reglementări”, relevă un studiu privind evoluţia preţurilor pe piaţa românească, unul dintre autorii cercetării, profesor la Universitatea din Cluj considerând că tentativa de a combate creşterea preţurilor prin plafonare este „o eroare clasică” făcută de către autorităţi, cu efecte pe mai multe paliere. Autorii studiului propun o serie de soluţii, între care menţinerea facilităţilor fiscale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, simplificarea fiscalităţii ş ireducerea accizei la carburanţi şi a taxelor pe energie.

Studiul „Politicile eronate ne scumpesc viaţa”, realizat de trei universitari din Bucureşti şi Cluj-Napoca, analizează evoluţia preţurilor şi propune soluţii care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei legate de creşterea preţurilor pe piaţa românească. 

Concluzia cercetării realizate de cei trei este aceea că „creşterea galopantă a preţurilor de consum din ultima vreme este cauzată în foarte mare măsură de intervenţia Guvernului prin impozite, subvenţii şi reglementări”, autorii cercetării considerând că un control al preţurilor de către guvern  va agrava pe termen lung situaţia actuală. 

Potrivit studiului, statul român a luat decizii greşite în trei domenii, respectiv locuinţe, combustibili şi energie, acestea fiind şi sectoarele cel mai grav afectate de creşterile de preţuri cu efect direct asupra nivelului de trai.

În ceea ce priveşte locuinţele, studiul arată că deşi românii sunt în topul european al proprietarilor de locuinţe, cererea generală de locuinţe este mai mare decât oferta, ceea ce are impact asupra preţurilor. Soluţia cea mai la îndemână, creşterea ofertei, „se loveşte de probleme generate de stat”, susţin autorii studiului, care invocă, pe de o parte, modul dificil în care eliberează o autorizaţie de construcţie în România – demers care necesită 24 de proceduri, durează în medie 260 de zile, iar costul acestui demers reprezintă 2% din valoarea construcţiei –  iar pe de altă procedurile complicate şi costisitoare privind racordarea la electricitate.  

„În acelaşi timp, salariul mediu din construcţii reprezintă 94% din salariul mediu pe economie, iar autorităţile au găsit o pseudo-soluţie: scutirea angajaţilor din acest sector de la plata contribuţiei de 3,5% din salariul brut la Pilonul II al sistemului de pensii, bazat pe capitalizare în conturi individuale. Altfel spus, au fost ajutaţi dezvoltatorii imobiliari să reducă salariul brut plătit angajaţilor fără a le reduce acum salariul net, dar cu preţul reducerii pensiei viitoare a acestora”, precizează studiul.

Al doilea domeniu în care statul este criticat că ia decizii eronate este cel al carburanţilor, unul dintre autorii studiului, Radu Nechita, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca subliniind că prin aplicarea unei formule de calcul a accizelor la carburanţi corelată cu cursul valutar se ajunge la creşteri de tarife, iar în aceste condiţii se ajunge într-un „cerc vicios care contribuie şi mai mult la scumpirea produselor şi serviciilor şi la pierderea puterii de cumpărare a românilor”.

„Taxele şi accizele aplicate producţiei, distribuţiei şi comercializării carburanţilor în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a preţului plătit de consumatorii finali. Acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru). În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa „la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei. Fără TVA şi fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei. Rezultă că nu mai puţin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA şi al accizelor”, arată studiul.

În cazul energiei, autorii studiului susţin că „situaţia generală, marcată de pandemia de Covid-19, penuria de gaz, adâncită de Gazprom în mod intenţionat începând din vara anului 2021, şi invadarea Ucrainei de către Rusia în luna februarie 2022, invocată de autorităţile din România, nu trebuie să folosească drept pretext pentru a ascunde acţiuni greşite ale guvernului”. Ei cataloghează drept „politici eronate” legea plafonării şi compensării.

„Având în vedere implicarea semnificativă a guvernului român în sectorul energetic, atât prin politica fiscală ostilă, cât şi prin deţinerea unor participaţii importante în companiile din domeniul energiei, acesta este probabil sectorul prin intermediul căruia Statul Român are cel mai mare impact asupra creşterii costului vieţii”, afirmă Christian Năsulea, profesor de Economie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. 

Studiul propune cinci soluţii care trebuie adoptate urgent pentru îmbunătăţirea situaţiei. 

Principalele recomandări se referă la simplificarea fiscalităţii, menţinerea facilităţilor fiscale pentru IMM, reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea accizei la carburanţi şi a taxelor pe energie, reducerea poverii non-fiscale. 

„Introducerea unei scheme progresive de impozitare a veniturilor ar complica şi mai mult lucrurile şi ar duce foarte probabil la o scădere a sumelor nete încasate prin impozitarea pe venit”, spun autorii studiului.

Aceştia susţin de asemenea că „ar fi o îmbunătăţire semnificativă faţă de situaţia curentă simpla respectare a articolului 4 din Codul Fiscal, potrivit căruia eventualele modificări intră în vigoare la data de 1 ianuarie şi rămân neschimbate cel puţin pe parcursul acelui an”.  

Alte recomandări ale autorilor studiului „Politicile eronate ne scumpesc viaţa” se referă la eliminarea blocajelor evidenţiate de raportul Ease of Doing Business (cu accent pe obţinerea permiselor de construcţii, conectarea la reţeaua de electricitate şi rezolvarea insolvenţelor), digitalizarea serviciilor, îmbunătăţirea infrastructurii, consolidarea statului de drept şi îmbunătăţirea predictibilităţii reglementării.

Studiul „Politicile eronate ne scumpesc viaţa” analizează Indicele total al Preţurilor de Consum (IPC), care a crescut cu 17,45% în intervalul aprilie 2020 – aprilie 2022, de aproape două ori mai mare decât media din Uniunea Europeană (10,29%). 

La produse alimentare, creşterea a fost de 14,4%, iar la cele nealimentare de 22,41%, din care 6,33% doar în luna martie, anul acesta. Pentru servicii, IPC a avut o rată de creştere mult mai lentă (9,91%).

Potrivit datelor folosite de cei trei autori ai studiului, venitul mediu brut al gospodăriilor din România a fost de 6.055 lei/lună în trimestrul IV al anului trecut (2.395 lei/persoană). Din acest venit, românii cheltuiesc 67,6% pentru consum, plătesc taxe ce înseamnă aproape o treime din venit (32,1%), iar 0,3% o reprezintă investiţiile. TVA aplicabil cheltuielilor gospodăriilor se adaugă la taxarea deja menţionată şi poate ajunge să reprezinte încă 12,8% din veniturile totale ale unei gospodării, ceea ce duce povara fiscală totală a gospodăriei medii româneşti la 44,9%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cel mai mare procent din cheltuielile medii ale gospodăriei, 32,3%, este reprezentat de alimente şi băuturi nealcoolice. Urmează costurile locuinţei, inclusiv încălzire, electricitate şi apă curentă (16,3%). 

Pe baza acestor informaţii, arată autorii studiului, se poate anticipa faptul că viitoarele majorări ale preţurilor la alimente şi creşterile deja vizibile ale preţurilor energiei şi combustibililor vor avea un efect negativ asupra bunăstării românilor şi asupra capacităţii acestora de a-şi acoperi costul vieţii. 

„Rata ridicată a proprietăţii asupra locuinţelor îi va salva pe mulţi dintre românii cu venituri foarte mici de sărăcia extremă, însă aceştia se vor confrunta cu dificultăţi semnificative în a-şi procura chiar şi strictul necesar”, spune Diana Năsulea, doctorand la ASE Bucureşti şi co-autor al studiului.