Președintele Nicușor Dan a oferit încă un episod din seria declarațiilor care par mai degrabă exerciții filosofice decât explicații prezidențiale. Într-o conferință în care se presupunea că va lămuri misterul interferențelor cibernetice care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, șeful statului a reușit performanța de a clarifica… nimic.
Întrebat direct despre actorii implicați, Nicușor Dan a intrat într-o pauză meditativă prelungită, apoi a izbucnit într-un șir de contradicții care lasă impresia unui președinte care știe tot, dar nu poate spune nimic – pentru că, de fapt, nu știe.
„Știm cum s-a întâmplat, dar nu știm cine a fost în spate”, „cunoaștem modul de operare, dar nu cunoaștem actorii”, „știm, dar nu știm” – acestea sunt principalele repere ale unui discurs ce seamănă mai degrabă cu un paradox logic decât cu informarea unei națiuni care așteaptă răspunsuri clare.
Rămâne neclar dacă autoritățile au date certe sau dacă președintele a încercat doar să îmbrace necunoașterea într-un limbaj tehnic. Cert este că, la un an după anularea istorică a alegerilor, România primește același mesaj: ancheta merge înainte, dar în ce direcție, nu știe nimeni.
Într-o țară care așteaptă explicații coerente despre legitimitatea procesului electoral, declarațiile lui Nicușor Dan par să adâncească neliniștea. Șeful statului promite transparență, dar oferă confuzie. Insistă că știe cum s-au desfășurat atacurile, dar admite că nu știe cine le-a comis. O formulă perfectă pentru o criză politică prelungită.
Până la noi clarificări – dacă vor exista – rămâne motto-ul prezidențial al ultimelor luni: „Știm, dar nu știm.”
