România este o țară în care absurdul birocratic și privilegiile nemuncite nu mai provoacă nici măcar revoltă, ci doar o tăcere amară. Potrivit unei investigații recente, în subordinea Guvernului funcționează zeci de institute, agenții și autorități care nu produc nimic pentru cetățeni, dar ale căror directori sunt remunerați cu salarii chiar mai mari decât cel al prim-ministrului. Sume de peste 20.000 de lei net lunar, adică aproape 5.000 de euro, pentru a conduce instituții-fantomă care nu au nici profit, nici rost.
Este imaginea clară a unui stat care nu funcționează pentru cetățeni, ci pentru un aparat paralel, format din apropiați de partid, rude, clienți politici și pile reciclate. În timp ce profesorii și medicii sunt umiliți cu salarii mizere și milioane de români pleacă în străinătate pentru un trai decent, un „director general” de la o agenție obscură încasează mai mult decât șeful Guvernului. Pentru ce? Pentru tăcere, obediență și loialitate față de partid.
Aceste structuri nu doar că nu aduc plusvaloare – ele consumă bani publici într-un moment în care guvernul taie burse, mărește TVA-ul, crește accizele și lovește în micii antreprenori. Așa arată austeritatea pentru popor și opulența pentru clientela de partid. Se taie de la educație și sănătate, dar nu se atinge nimeni de găurile negre din administrația centrală.
Acești „directori de nimic” ar trebui să fie primii demiși într-un stat normal. Dar în România, sunt protejați de sistem, pentru că sistemul este construit pentru ei. Este o insultă adusă românilor cinstiți care plătesc taxe, în timp ce o clică bine conectată trăiește din banii publici.
Atât timp cât aceste structuri nu vor fi desființate, iar funcțiile nu vor fi ocupate pe bază de competență, nu avem un stat. Avem o colonie internă, condusă de lăcomie și impostură.
