Ilie Bolojan ne predică moralitatea din vârful biroului. Supărat foc pe funcționarii care și-au dat sporuri de 50%, a ținut să precizeze că el, omul virtuos, și-a dat „doar 35%”. Așa arată, probabil, smerenia în administrația românească: îți bagi singur bani în buzunar și apoi te lauzi că n-ai luat chiar tot.
Dar hai să vorbim serios. Sporul acela de 35% nu e pentru vreo performanță extraordinară, ci pentru că și-a făcut treaba. Adică exact ce-i cere fișa postului și pentru care era deja plătit din bani publici. Spor pentru muncă? Atunci hai să dăm spor și profesorului care intră la clasă, și medicului care vine la spital.
Ilie, dacă tot ai început să ne explici cât de modest ai fost cu sporurile, spune-le pe toate. Câte ai încasat în perioada în care conduceai Consiliul Județean Bihor? Care e totalul? Românii merită să știe nu doar ce procent ți-ai oferit, ci cât ai tras efectiv din buget.
Pentru că dincolo de declarațiile pompoase și atitudinea de diriginte cu catalogul în mână, imaginea care se conturează e simplă: un politician care s-a premiat singur și apoi a ieșit să-și arate superioritatea morală.
Asta nu e reformă. E doar un „spor de sfințenie” pe care și l-a dat singur.
