Cel mai recent sondaj Sociopol, realizat la începutul lunii martie, ne indică, printre altele, starea politică a momentului. Efectele crizei Covid, împletite cu cele ale crizei economice, dar mai ales cu proasta gestionare a situației, cît și cu tensiunile interne din coaliție, pun presiune asupra partidelor de la putere, îndeosebi asupra PNL.
Ca și la alegerile parlamentare de la sfîrșitul anului trecut, PSD este pe primul loc în preferințele electoratului român, cu 31%, evoluînd după alegeri în jurul pragului de 30%. Scurta eroziune din campania electorală s-a estompat deja. După o ușoară revenire la începutul anului, PNL, cu 23%, își continuă eroziunea înapoi spre 20%. Tendința de scădere a PNL este din ce în ce mai bine definită, scăzînd într-un an de zile de la aproape 50% la 20% și un pic. Puternică prăbușire.
De eroziunea PNL beneficiază partenerul secund de coaliție USR. După alegerile parlamentare, acesta este într-o ușoară creștere, urcînd ușor spre 20%, cel mai recent procent fiind de 19%. Dintr-o dată, ecartul dintre PNL și USR PLUS nu mai este atît de considerabil, cum era acum un an, cînd diferența de procente era mai mult de dublă. Între 23% și 19% mai sînt doar 4 puncte procentuale, practic cele două partide fiind deja la egalitate în mințile românilor dornici de vot.
AUR, partidul cel mai recent intrat în scena mare a politicii românești, este în momentul de față la 12%, un scor ceva mai bun decît cel obținut la alegerile parlamentare de anul trecut.
UDMR își menține scorul relativ constant de 6% și reprezintă ultimul partid care ar intra în Parlament, dacă alegerile parlamentare ar fi organizate în momentul de față.
Celelalte două partide care au încercat pragul electoral la alegerile de anul trecut, Pro România și PMP, își continuă evoluția dezamăgitoare, aproape reziduală, fiecare obținînd doar 2% din sufragiile românilor, cu mult sub pragul necesar de 5% necesar pentru intrarea în Parlament. Celelalte partide mici au scoruri fie la fel de mici (PRM 2%), fie și mai mici.
De remarcat că toate procentele din această prezentare sînt calculate din rîndul celor care ar intenționa să vină la vot și menționează un partid. Aceștia reprezintă o pondere foarte mică din total populație, doar 22%, practic un minim istoric de intenție de participare la vot.
Avem de-a face cu o apetență foarte scăzută pentru politică a populației, cauzată pe de o parte de epuizarea provocată de o serie lungă de alegeri dese și de campanii agresive, pe de altă parte de percepția de clasă politică slabă, neputincioasă, care nu servește interesele României. Ghinion.
