PAVEL DUROV DEMASCĂ JOCURILE DE CULISE DIN PARIS
ELON MUSK: „WOW”
În plină zi de vot pentru parlamentarele din Republica Moldova, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a lansat o acuzație cutremurătoare: serviciile de informații franceze i-ar fi cerut, în urmă cu un an, să elimine canale moldovenești de pe platformă.
„În timp ce eram blocat la Paris, am fost abordat printr-un intermediar. Mi s-a cerut să ajut guvernul moldovenesc să cenzureze anumite canale înainte de alegerile prezidențiale din Moldova. În schimb, serviciile franceze ar fi spus lucruri bune despre mine judecătorului care ordonase arestarea mea”, a scris Durov pe canalul său.
„NEGOCIERI” PENTRU LIBERTATEA UNUI CEO
În august 2024, Durov a fost arestat la Paris, sub acuzația că Telegram nu ar fi moderat suficient conținutul publicat de utilizatori. A fost un episod fără precedent: un CEO arestat pentru acțiunile altora.
„A fost absurd din punct de vedere legal și logic”, afirmă acum Durov.
El susține că serviciile franceze au încercat să profite de situația sa juridică pentru a influența nu doar alegerile din Republica Moldova, ci și ecuația politică din Europa de Est.
LISTA NEAGRĂ A GUVERNELOR
Prima listă primită de Telegram a vizat câteva canale care încălcau regulile interne și au fost închise. Dar a doua listă? O cu totul altă poveste.
„Aproape toate erau legitime, fără nicio abatere. Singurul lor ‘păcat’ era că exprimau opinii politice contrare guvernelor francez și moldovenesc. Am refuzat să cooperăm”, a declarat Durov.
Acesta a subliniat că Telegram nu va elimina conținut din motive politice și a promis că va continua să expună presiunile statelor care încearcă să cenzureze platforma.
ELON MUSK, SCURT ȘI TĂIOS: „WOW”
Miliardarul american Elon Musk a reacționat imediat, redistribuind mesajul lui Durov și rezumând totul într-un singur cuvânt: „Wow”.
Un comentariu scurt, dar devastator, care confirmă gravitatea situației și potențialul scandalului internațional.
DEJA VU: ROMÂNIA, MAI 2025
Nu este pentru prima dată când Durov face dezvăluiri de acest tip. În turul doi al prezidențialelor din România, acesta a povestit cum un „guvern vest-european” a încercat să reducă la tăcere vocile conservatoare.
De fiecare dată, Franța a respins acuzațiile, calificându-le drept „complet nefondate”.
Dar coincidențele devin din ce în ce mai greu de ignorat.
ÎNTREBAREA CHEIE: CINE CONTROLEAZĂ DEMOCRAȚIA?
Dacă aceste dezvăluiri se confirmă, vorbim despre un amestec brutal în suveranitatea electorală a Moldovei și României.
Presiuni politice, jocuri de culise și tentative de cenzură orchestrate sub umbrela „protecției” democrației.
Întrebarea rămâne: cât de liber mai este votul, atunci când marile puteri decid ce voci au voie să fie auzite?
