Experții atrag atenția că România trebuie să acționeze rapid pentru a restabili o relație echilibrată cu Statele Unite. SUA sunt considerate de către liderii europeni drept singura forță capabilă să garanteze securitatea continentului, însă relațiile bilaterale dintre București și Washington au devenit din ce în ce mai tensionate.
În plus, un val de sentimente antiamericane începe să prindă contur în spațiul public românesc.
În calitate de membru NATO, România beneficiază de un parteneriat strategic solid cu Statele Unite, stabilit încă din 1997 și consolidat de-a lungul anilor. Totuși, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile dintre cele două țări au cunoscut o perioadă de instabilitate. Declarațiile critice ale miliardarului Elon Musk, dar mai ales ale vicepreședintelui american JD Vance, care au condamnat anularea alegerilor din România, au amplificat tensiunile și au pus sub semnul întrebării direcția viitoare a colaborării româno-americane.
Reacția autorităților de la București a fost halucinantă. În loc să încerce să le explice partenerilor americani care au fost motivele reale care au dus la anularea alegerilor, românii au răspuns dur. Și nu prin vocea unor diplomați de carieră sau a unuia dintre cei în măsură să transmită mesaje în numele României, adică președintele interminar Ilie Bolojan sau premierul Marcel Ciolacu, ci prin vocea vicepreședintelui Autoritatății Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, care i-a transmis un mesaj tăios lui Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina.
Relațiile cu SUA se înrăutățesc cu fiecare zi
Experții consideră că România trebuie să ia urgent măsuri și să stabilească un canal serios de comunicare cu Statele Unite ale Americii, țara care în prezent asigură practic securitatea Europei, implicit a României. Europenii s-au convins deja de acest lucru. Ultima declarație a ministrului britanic al Apărării, John Healy, care a spus că numai Statele Unite îl pot opri Putin să atace din nou Ucraina, contrazice tonul optimist al unor lideri europeni și analiști care mai cred că Europa poate să-și poarte singură de grijă, în acest moment, sărind peste etapele reînarmării și autoresponsabilizării, care ar dura ani de zile.
„În cele din urmă, numai Statele Unite îi pot oferi lui Putin un mijloc de descurajare care să-l împiedice să atace din nou, iar detaliile acestui lucru sunt în curs de rezolvare acum”, a spus Healey în timpul unui discurs despre reforma apărării la Institutul Guvernului din Londra.
Expertă în relații internaționale, specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în SUA și în zona Orientului Mijlociu, Ioana Bercean a fost studenta lui William Burns, la Universitarea Harvard. Burns este nimeni altul decât fostul director al CIA în SUA, în timpul mandatului lui Joe Biden.
Profesor la SNSPA, Ioana Bercean spune că, după ce anterior s-au contrat în declarații cu Donald Trump, liderii europeni încearcă acum să reintre în grațiile președintelui american, pentru a se asigura că SUA nu vor abandona Europa. Este cazul președintelui Franței, Emmanuel Macron, dar și a premierului britanic, Keir Starmer, care par să fi revenit la sentimente mai bune față de Trump. Dovada? Cei doi lideri ai celor mai puternice națiuni europene vor merge la Washington, la începutul săptămânii viitoare, pentru a discuta cu Trump o serie de detalii importante, de la dosarul ucrainean și până la relațiile transatlantice.
Europenii au ajuns din nou la mâna lui Trump
„Probabil că s-au stabilit niște puncte-cheie, niște piloni de la care vor pleca următoarele negocieri, dar pe parcurs, sigur, se adaptează. Vedeți că premierul britanic și președintele Macron merg la Washington, iar acesta e un semnal că până la urmă cheia acestor negocieri este tot la ei, tot la americani. Adică da, ne-am întâlnit și noi de două ori la Paris, încercăm să facem niște lucruri, dar astea sunt mai degrabă o formă de răspuns sau o reacție aproape instantanee la declarațiile lui Donald Trump, la întâlnirea de la Riad. Și atunci Europa s-a simțit obligată și tactic să răspundă într-un fel. Și au fost acele întâlniri în urma cărora nu s-a stabilit mare lucru pentru că cea mai importantă concluzie a acelor întâlniri este că premierul britanic și președintele Franței merg la Washington să discute cu Donald Trump. Adică în cheia asta trebuie să înțelegem că nu se va întâmpla nimic fără americani. Și să ne liniștim un pic, că americanii nu vor pleca din Europa. Mai mult, s-ar putea să avem o surpriză să vină și mai mulți în Europa, pentru că și Donald Trump înțelege, dincolo de discursurile lui foarte entuziaste și neortodoxe, că Europa este un partener de care are nevoie atât din punct de vedere securitar, cât mai ales din punct de vedere economic, pentru că SUA și Europa sunt legate între ele”, spune Ioana Bercean.
La rândul lor, americanii ar avea motive serioase să nu-și abandoneze principalul partener, Uniunea Europeană, iar asta din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul că SUA au nevoie să facă în continuare afaceri cu europenii.
„Economia americană produce foarte multe lucruri care ajung pe piața europeană. Iar dacă piața europeană s-ar închide sau pur și simplu europenii nu le vor mai cumpăra sau tarifele vor fi atât de mari încât ele vor fi prohibitive, sigur că și economia americană va fi afectată. Ori asta ar fi un efect de bumerang pentru Donald Trump, care le-a promis americanilor că va face America măreață, că va fi, nu citez exact, o epocă de aur”, mai spune experta.
În opinia sa, nu se pune problema ca SUA să renunțe la Europa sau să cedeze sfere de influență Rusiei. SUA, spune ea, vor continua să-și susțină aliații.
„Conceptul acesta sau rostogolirea sintagmei cu cedarea Europei mie mi se pare foarte forțată, scoasă din context și nu știu cine a aruncat-o pe piață. Dar Donald Trump nu a spus niciodată asta. Din contră, a spus că va continua să susțină Europa, dar cu unele precizări. Le-a cerut pe bună dreptate europenilor să investească și ei în propria securitate. Anterior, același lucru l-a cerut și Obama, dar atunci nu a fost această reacție plină de adversitate a europenilor, la fel cum nu a fost o reacție dură nici când actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, a venit cu o solicitare identică”, adaugă experta.
România repetentă
În ce privește România, se pare că la București încă nu s-a înțeles faptul că securitatea țării, ca și a întregii regiuni și a întregului continent, depinde în cea mai mare măsură de SUA. Într-un moment în care europenii se regrupează și încearcă să obțină bunăvoința lui Donald Trump, România pare că a luat-o pe contrasens.
„Ar fi momentul ca autoritățile să se mobilizeze. În primul rând trebuie să fim adecvați și să înțelegem. Repet, ne place sau nu ne place de Trump, pentru că nu contează cine este președinte la Casa Albă sau cine va fi peste patru ani. Pentru mine este important ca noi să fim adecvați și să înțelegem ce vrea fiecare administrație. Acum, în acest moment, trebuie să înțelegem următorul lucru care este evident, reiese din toate declarațiile administrației la orice nivel. Să înțelegem și că administrația Trump nu se va apropia foarte tare de orice politician sau orice factor decizional care a fost foarte prietenos cu administrația Biden. Sigur că nu este corect, sigur că nu este calea diplomatică cu care noi am fost obișnuiți până acum, dar trebuie să înțelegem limbajul lui Donald Trump”, spune experta.
Europenii încep să înțeleagă acest lucru, iar cea mai bună dovadă e vizita pregătită de președintele Emmanuel Macron, la Washington.
„Noi vedem că în Europa doamna Meloni vorbește limba lui Donald Trump, dar președintele Macron s-a adaptat imediat noilor condiții și chiar dacă nu vorbește pe aceeași limbă cu Donald Trump, măcar pretinde că face lucrul acesta și se duce la Washington pentru a pune lucrurile pe masă, pentru a găsi soluții de compromis, sau măcar pentru a se întâlni la mijloc”, mai spune ea.
Suntem incapabili să comunicăm cu administrația Trump
Pentru liderii români ar fi vital să facă exact același lucru ca și liderii Franței și Regatului Unit, adaugă experta, cu atât mai mult cu cât România este deja mult prea des invocată în discursurile politice americane de la cel mai înalt nivel.
„Atâta vreme când noi nu avem o relație directă, o linie directă cu administrația Trump, este ceva ce trebuie neapărat urgent corectat. Și asta înseamnă politicieni care să fie puțin mai noi și puțin mai adecvați, care să înțeleagă mersul lucrurilor și care să fie suficient de pregătiți și de educați să poată reacționa într-un timp foarte scurt la situații imprevizibile care pot să apară în orice moment”, susține Bercean.
În acest moment, avertizează ea, România nu știe cum să pună problema în raport cu SUA. De la o poziție umilă, în perioada administrației Biden, România a trecut acum la o poziționare diferită, fără a găsi calea de mijloc și fără idei clare și o diplomație serioasă.
„Atâta vreme cât vom fi doar reactivi față de anumite reacții și nu avem inițiativă și ne limităm doar la a-i trage la răspundere pe acei oficiali americani, aceste lucruri nu vor funcționa în favoarea noastră. Noi, România, suntem o țară, o putere medie cu suficiente capabilități și posibilități, dar și oportunități, în primul rând, de a deveni o putere regională și acesta este un moment foarte oportun care ar trebui exploatat. Dar pentru a fi exploatat și pentru a avea și o anumită doză de reușită, un anume succes, asta înseamnă că trebuie să ne debarasăm puțin de vechea gândire, de vechea abordare. Pentru că lumea se schimbă, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că ne place, fie că nu ne place. Lumea se schimbă, vine peste noi, iar dacă noi vom fi în continuare reactivi, fără să avem planurile A, B, C, D și E, în funcție de moment, vom rămâne la coadă, la căruță, în timp ce vom vedea actori regionali din jurul nostru care vor păși înainte, vor prelua inițiativa și noi vom depinde mereu de aceștia. Ar trebui să ne căutăm un loc la masă, pentru că așa cum arată momentan lucrurile, suntem doar în meniu, din păcate. E o vorbă care este tot preluată, dar în momentul de față așa arată lucrurile”, e semnalul de alarmă tras de Ioana Bercean.
Am putea avea doar de câștigat, dar nu știm cum
România nu doar că nu știe să se poziționeze în raport cu SUA, dar arată și că nu știe cum să se poziționeze strategic în raport cu situația din Ucraina. Soluții există, evident, iar acestea sunt la îndemâna României, însă autoritățile de la București nu sunt capabile să le vadă.
„Noi nu încercăm să controlăm nici această narațiune care vine dinspre vicepreședintele JD Vance legată de alegerile din România, nu încercăm să ne poziționăm nici strategic în funcție de ce se va întâmpla în Ucraina și trebuie să învățăm sau să vedem această realitate, că trebuie să ne luăm de mână cu Polonia și cu Turcia în primul rând și să facem, dacă vreți, o mini-alianță din aceasta regională care întotdeauna va fi mult mai puternică în orice fel de negociere cu administația Trump sau inclusiv în interiorul Uniunii Europene. Turcia nu este membru UE, dar de ce am menționat Turcia? Că este de o importanță mare, pentru că este țara care controlează Marea Neagră sau are cheile de intrare și de ieșire din Marea Neagră datorită convenției de la Montreux”, explică Bercean.
În plus, România ar putea avea numai avantaje din reconstrucția Ucrainei, dar și din momentul în care se va ajunge ca americanii să exploateze resursele Ucrainei.
„Am putea să gândim puțin și în perspectivă economică, dacă America va începe să exploateze acele metale rare din Ucraina, România ar putea avea foarte mult de câștigat. Pentru că acele metale vor trebui scoase din Ucraina pe undeva, iar Marea Neagră poate fi o rută de transport foarte bună. Ori asta înseamnă plus valoare economică pentru noi și securitate în regiunea Mării Neagre. Adică noi, dacă am fi inteligenți, am avea doar de câștigat din tot ce se întâmplă. Repet, că ne place sau nu ne place, că era doamna Harris sau că este Donald Trump, lucrurile se întâmplau în același fel, doar că erau îmbrăcate altfel, la nivel de discurs”, punctează experta.
tgvmk8
mqpgw1