Pe Youtube, există o filmare (realizată de un participant la trafic, motociclist) care surprinde momentele premergătoare incidentului rutier. În imagini se vede cum mașina SPP în care călătorea demnitarul PNL circula pe contrasens, cu luminile albastre pornite, depășind coloane întregi de mașini în zone cu linie continuă și vizibilitate extrem de redusă.
Autoturismul SPP intra, câteva minute mai târziu, în coliziune frontală cu un autoturism care se deplasa regulamentar din sens opus – și care, în condițiile extreme de deplasare ale mașinii oficiale, nu avusese posibilitatea să elibereze culoarul carosabil și să dea prioritate vehiculului SPP cu ministru pe bancheta din spate.
În urma accidentului, au fost rănite două persoane: șoferul SPP și un pasager din mașina acroșată, o femeie de cetățenie poloneză.
Condițiile în care se deplasa autoturismul oficial au iscat imediat două seturi de întrebări:
»» De ce încălcase mașina ministrului Bode toate regulile (de circulație și siguranță)? Și care era urgența activității oficiale?
»» De ce avea ministrul Bode transportul organizat și desfășurat de SPP, în condițiile în care beneficiarii unui astfel de regim legal se stabilesc expres prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT)?
Pentru o mai bună gestionare a cauzei
Acest dosar a avut, în sine, o traiectorie judiciară interesantă, ajungând la început de septembrie pe masa procurorilor militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ, practic cea mai importantă unitate de procuratură din țară), după ce fusese mutat de două ori în decurs de 24 de ore.
Inițial, speța a fost deschisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, apoi declinată către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București – iar, într-un final, preluată de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General.
Interesul PÎCCJ pentru dosarul accidentului în care a fost implicată mașina SPP purtătoare de ministru liberal a fost justificat public cu două argumente: complexitatea anchetei și necesitatea unei bune gestionări a cauzei.
Dacă elementele din sfera primului argument sunt greu de interogat public folosind mijloace obiective, măsurile și dispozițiile care țin de buna gestiune pot fi sondate după câteva criterii exacte.
Câte persoane au fost audiate, de pildă, în zilele celor șapte săptămâni care au trecut de la producerea accidentului? A fost audiat până acum șoferul SPP? A fost audiat și ministrul Lucian Bode? A fost audiat măcar cetățeanul de pe motocicletă care a filmat secvențele video premergătoare producerii accidentului? Au fost audiați pasagerii din mașina acroșată de autoturismul ministerial?
Pe lângă audierile din dosar, există alte tipuri de acțiuni judiciare care să fi fost întreprinse pentru elucidarea condițiilor în care s-a produs accidentul? Întrebarea e capitală în condițiile în care parchetul anterior care avusese cauza în cercetare (Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București) s-a plâns de faptul că SPP ar fi refuzat să ofere date în dosar.
De altfel, SPP nici măcar nu raportase producerea accidentului, deși există o obligație legală de notificare a Parchetului Militar București în astfel de situații.
Întrebări fără răspuns
Spre lămurirea (fie și parțială) a acestor chestiuni, am trimis în octombrie două solicitări de presă către Parchetul General, cerând informații despre stadiul cercetărilor din dosar.
În rezumat, lucrurile pe care le comunică public PÎCCJ astăzi sunt aceleași pe care unitatea le anunța și în septembrie, după preluarea dosarului.
Știm că dosarul e la Secția Parchetelor Militare și că în cadrul său se desfășoară acte de urmărire penală in rem (nu in personam – mai exact, cu privire la fapte, nu la persoane). Mai știm că infracțiunile cercetate sunt trei la număr: vătămarea corporală din culpă, nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, dar și omisiunea sesizării.
Ce spune, cu titlu de noutate, Parchetul General în răspunsul remis Dela0.ro este că s-a întocmit un ordin european de anchetă pentru audierea cetățenilor străini implicați în accident – deși e neclar dacă întocmirea ordinului s-a soldat în mod specific cu audierea părții vătămate.
Întrebasem, în prima solicitare trimisă PÎCCJ, câte persoane au fost audiate deja în dosar. Ni s-a răspuns: “au fost audiate persoane pentru lămurirea împrejurărilor, iar audierile vor continua”.
Am revenit cu o nouă solicitare la PÎCCJ, încercând să obținem măcar acest element indicativ pentru pretenția de “bună gestionare” a dosarului: numărul efectiv al persoanelor audiate. “În măsura în care se comunică infracțiunile aflate în cercetare, considerăm că se poate comunica și numărul persoanelor audiate până în acest moment”, am justificat insistența.
În apărarea ministrului
În luna septembrie, chestionate asupra evoluției cercetărilor din dosarul accidentului, șapte instituții locale și centrale implicate direct sau indirect în elucidarea condițiilor producerii sale se eschivau să ofere explicații și informații publice.
SPP refuza să explice de ce ministrul Lucian Bode beneficia de transport cu o mașină a serviciului – și care era urgența deplasării, astfel încât să fie justificată folosirea luminilor albastre (condițiile de utilizare a acestora fiind limitative). Iar Parchetul General menționa că nimeni nu avea calitatea de suspect sau inculpat în dosar, realitate care se păstrează până astăzi.
Primele – și singurele – explicații publice ale ministrului Lucian Bode veneau la aproape o săptămână după producerea accidentului – și mizau pe disocierea totală a prezenței demnitarului de felul în care fusese condusă mașina SPP. În rezumat, Bode susținea că un ministru nu are dreptul să-i spună șoferului SPP cum să meargă ori dacă să folosească semnalele luminoase avute la dispoziție. “Șoferul e singurul responsabil de traseu”, conchidea ministrul Transporturilor.
Liderii guvernării îl disculpau anticipat pe colegul ministru de la Palatul Victoria, susținând că nu are de ce să-și dea demisia și că evaluarea sa trebuie să se bazeze strict pe competențele și performanțele profesionale.
TREBUIE SĂ CUNOAȘTEȚI LEGISLAȚIA ÎN DOMENIU, TREBUIE SĂ CUNOAȘTEȚI ACTIVITATEA DOMNULUI BODE, CARE RAREORI A APELAT LA TRANSPORTUL CU MAȘINA SPP. EL A UTILIZAT MAȘINA DE LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR. […] EU CRED CĂ ACTIVITATEA UNUI MINISTRU TREBUIE EVALUATĂ DUPĂ REZULTATE, IAR REZULTATELE SE VĂD, SUNT VIZIBILE.
[…] NU AM DISCUTAT DESPRE SCHIMBARE. NU ARE NICIUN FEL DE RĂSPUNDERE: NU A FOST LA VOLAN, NU A IMPUS RITMUL DE DEPLASARE, NU A AVUT PRACTIC NICIUN FEL DE RĂSPUNDERE DIRECTĂ ÎN ACEST EVENIMENT. NU CRED CĂ PE UN ACCIDENT SE POATE LUA O DECIZIE PE MANDATUL DE MINISTRU
, a clasat speța premierul Ludovic Orban.
S-A EXAGERAT DESTUL DE MULT ÎN PRIVINŢA ACESTUI ACCIDENT. ASTA NU ÎNSEAMNĂ CĂ DEMNITARII NU AR TREBUI SĂ ŢINĂ CONT DE SEMNALELE PUBLICE ŞI, ATUNCI CÂND SUNT CU MAŞINILE DE SERVICIU, SĂ CEARĂ MAI MULTĂ PRUDENŢĂ.
DAR DE AICI ŞI PÂNĂ LA A CERE DEMISII ŞI A FACE NIŞTE ACUZE PENTRU UN OM CARE NICI MĂCAR NU ŞTIA ÎN CE REGIM SE DEPLASA MAŞINA, PENTRU CĂ DORMEA, ESTE O CALE DESTUL DE LUNGĂ
, l-a disculpat pe Bode și vicepremierul Raluca Turcan.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a tras două concluzii. “Prima – că nu este bine să te grăbeşti când vrei să ajungi cu maşina undeva şi ăsta este un lucru pe care ar trebui să îl reţinem cu toţii. Doi – se vede încă o dată foarte clar nevoia dezvoltării infrastructurii.”
Și aici se opreau reflecțiile prezidențiale, Iohannis respingând o eventuală comparație între celebra deplasare oficială a fostului ministru Gabriel Oprea, care s-a soldat cu moartea unui polițist, și deplasarea de acum, cu mașină SPP, a ministrului Lucian Bode.
Tăcerea ministrului Bode
Sindicatul Europol a reacționat dur înaintea pozițiilor oficiale, susținând că “ministrul Bode minte cu nerușinare atunci când afirmă că nu el l-a pus pe șoferul SPP să circule cu viteză și să încalce regulile de circulație care au dus la accident”.
“Șoferul SPP cere acordul demnitarului pentru orice acțiune, inclusiv pentru traseul pe care urmează să se deplaseze. SPP-istul va răspunde personal pentru aroganța lui Bode și pentru faptul că a acceptat să încalce legea la solicitarea lui.
În aceleași condiții a murit și Bogdan Gigină, care a gonit cu viteză pentru a elibera calea ministrului Oprea – nu pentru că i s-a cerut, ci pentru că se plictisea în vreo intersecție. Să fim serioși! Vedem același tipar. Tăcere, tentativă de mușamalizare și la câteva zile, la presiunea opiniei publice, o poveste cusută cu ață albă”
, scriau cei de la Europol într-o reacție virulentă postată pe Facebook la începutul lunii septembrie.
Epilogul acestei desfășurări de fapte (care intră curând în a opta săptămână de balet instituțional) este o tăcere: cea a ministrului Bode însuși.
După primirea răspunsurilor neconcludente de la Parchetul General – cu precădere a celor referitoare la numărul persoanelor interogate până acum în cadrul cercetărilor -, l-am căutat pe Lucian Bode pentru a-l întreba dacă a fost sau nu audiat de procurorii PÎCCJ. Nu am cerut niciun fel de detalii suplimentare – doar o reacție scurtă, cu da sau nu.
Până la publicarea acestui articol, ministrul Transporturilor n-a găsit vreme să răspundă.
