Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, se află sub lupa criticilor care acuză lipsa sa de experiență în domeniu, precum și conexiunile sale cu figuri controversate din Partidul Național Liberal (PNL). Fechet, absolvent al Facultății de Drept „George Bacovia” din Bacău, o instituție frecvent catalogată drept o „fabrică de diplome” pentru politicieni, este perceput de mulți drept un exemplu de carieră politică ridicată pe piloni fragili și susținută de relații dubioase în cadrul partidului.
Deși deține poziția de ministru al mediului, Fechet este criticat pentru lipsa unui parcurs profesional sau educațional relevant pentru un astfel de post. Diplomele obținute la o facultate cunoscută pentru lipsa de rigurozitate academică alimentează suspiciuni privind pregătirea sa. În plus, există numeroase zvonuri privind relațiile sale strânse cu lideri influenți ai PNL, unii dintre aceștia având legături cu cercuri de influență dubioase și chiar elemente din sfera corupției politice. Aceste conexiuni ridică întrebări serioase cu privire la motivele pentru care Fechet a fost promovat în funcții atât de importante și dacă acesta este într-adevăr interesat de rezolvarea problemelor grave de mediu din România.
Lipsa de investiții în protejarea comunităților de inundații
Sub conducerea lui Fechet, ministerul a fost criticat pentru lipsa de inițiative semnificative în domeniul protecției împotriva dezastrelor naturale. Un exemplu flagrant îl reprezintă lipsa de investiții în construirea de diguri și baraje pentru protejarea localităților vulnerabile la inundații și viituri. În contextul schimbărilor climatice și al frecvenței tot mai ridicate a fenomenelor meteorologice extreme, această lipsă de acțiune poate avea consecințe devastatoare pentru comunități întregi.
Multe dintre aceste zone afectate de inundații au rămas neprotejate, în ciuda promisiunilor guvernamentale repetate. Planurile de construcție a infrastructurii pentru prevenirea viiturilor au stagnat, iar fondurile alocate acestui sector au fost fie insuficiente, fie neutilizate în mod eficient. În mod paradoxal, România dispune de o rețea hidrografică importantă, iar necesitatea de investiții în astfel de proiecte este evidentă. Totuși, Fechet și echipa sa par să ignore aceste nevoi stringente, lăsând loc pentru o eventuală catastrofă naturală.
Abandonarea proiectelor începute în era comunistă
Un alt aspect ignorat sub conducerea actuală a ministerului este neglijarea proiectelor hidrotehnice și de prevenție a dezastrelor naturale inițiate în timpul regimului comunist, în special cele din epoca Nicolae Ceaușescu. După 1990, multe dintre aceste proiecte au fost abandonate sau lăsate într-un stadiu de degradare. În loc să fie reabilitate sau completate, Fechet și predecesorii săi au ales să își concentreze atenția pe alte priorități politice sau economice, adesea dictate de interese de partid și nu de nevoile reale ale cetățenilor.
În condițiile în care România continuă să se confrunte cu inundații de proporții și dezastre ecologice, incapacitatea de a aborda moștenirea infrastructurală lăsată de Ceaușescu rămâne un eșec major al administrațiilor postdecembriste, inclusiv al echipei conduse de Mircea Fechet. Aceste proiecte ar fi putut salva vieți și proteja bunuri, însă neglijența și dezinteresul politic au dus la o vulnerabilizare accentuată a țării în fața pericolelor naturale.
În final, criticii sugerează că Mircea Fechet este un exemplu perfect al unui politician promovat pe criterii de loialitate politică, dar care nu reușește să își demonstreze competența în domeniul pentru care a fost desemnat. Conexiunile sale controversate cu cercuri politice influente și lipsa de rezultate tangibile în gestionarea problemelor de mediu din România adâncesc sentimentul de nemulțumire în rândul publicului și al experților.
