Judecătoarea CCR Laura-Iuliana Scântei justifică anularea alegerilor prezidențiale: „Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze alegătorilor”
Un episod controversat al democrației românești
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 continuă să stârnească dezbateri și suspiciuni. La Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, judecătoarea CCR Laura-Iuliana Scântei a oferit o explicație publică privind decizia Curții Constituționale, susținând că scrutinul nu a fost invalidat pentru votul cetățenilor, ci pentru faptele unui competitor politic.
Alegeri câștigate și anulate în două săptămâni
Primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024 fusese câștigat de independentul Călin Georgescu, urmat de candidata USR, Elena Lasconi. Turul al doilea, programat pentru 8 decembrie, nu a mai avut loc. Pe 6 decembrie, cu doar două zile înainte și în plin proces de vot în diaspora, CCR a decis anularea scrutinului.
Decizia, luată în baza unor documente declasificate ale CSAT, a bulversat opinia publică și a adâncit criza politică, generând inclusiv critici internaționale. Ministra de externe Oana Țoiu recunoștea recent, la Euronews, că lipsa unei explicații clare pentru partenerii occidentali a afectat chiar și aderarea României la programul Visa Waiver al SUA.
CCR s-a bazat pe documentele CSAT
Scântei a subliniat că atribuțiile CCR sunt limitate, iar Curtea „nu are competența să verifice modul în care CSAT a ajuns la o anumită concluzie”. Documentele prezentate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe 4 decembrie 2024 au fost considerate „veridice și autentice”, fiind decisive în invalidarea alegerilor.
„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități”, a declarat judecătoarea, admițând însă că „poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete” din partea instituțiilor de securitate națională.
Frauda nu a fost demonstrată în ziua votului
Judecătoarea a precizat că CCR nu a constatat fraude semnificative în ziua scrutinului care să fi schimbat ordinea candidaților. În schimb, decizia s-a bazat pe ideea că procesul electoral nu se reduce la o singură zi, ci include și perioada campaniei, unde ar fi existat nereguli majore.
„Alegerile trebuie să fie libere, periodice și corecte. Ele au fost libere și periodice, dar nu corecte, pentru că un competitor nu a respectat cadrul legal”, a afirmat Scântei.
Scuze ratate către electorat
Unul dintre cele mai notabile pasaje din discursul judecătoarei a fost recunoașterea faptului că CCR nu a comunicat suficient și nici nu și-a cerut scuze alegătorilor pentru situația creată.
„Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze. Nu am sancționat alegătorii, ci faptele unui competitor”, a spus Scântei.
Un verdict cu consecințe politice și instituționale
Explicațiile judecătoarei ridică însă noi semne de întrebare: dacă frauda nu a fost dovedită în ziua votului și CCR nu avea competența de a analiza constatările CSAT, cât de solidă este baza juridică a deciziei prin care a fost anulată voința a milioane de alegători?
În lipsa unor detalii precise și a unui raport transparent privind „neregulile” invocate, decizia CCR rămâne una dintre cele mai controversate din istoria recentă a democrației românești. Mai mult, prin recunoașterea indirectă că alte instituții ar fi trebuit să ofere clarificări suplimentare, Curtea lasă deschisă impresia unei responsabilități pasate dintr-o parte în alta.
La aproape un an de la anularea alegerilor, explicațiile judecătoarei Scântei confirmă nu doar gravitatea situației, ci și lipsa unei asumări clare din partea statului. În loc să aducă încredere, aceste declarații accentuează sentimentul că democrația românească a fost suspendată printr-o decizie bazată mai degrabă pe documente secrete decât pe dovezi verificabile în instanță.
