Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, entitatea care ar trebui să administreze cu responsabilitate fondul forestier al statului român, este din nou în centrul unui scandal de proporții. În urma unui audit de conformitate al Curții de Conturi, inspectorii au descoperit un lanț de abuzuri, nereguli financiare și încălcări flagrante ale legii, culminând cu sesizarea organelor de urmărire penală.
Dar poate cel mai grav aspect este că 3,1 milioane de hectare din fondul forestier național – adică peste 80% din pădurile statului – sunt neevaluate contabil, figurând cu valoarea de 0 lei în evidențele oficiale. Acest detaliu nu este doar o eroare tehnică – este o invitație la jaf. Un patrimoniu natural de miliarde de euro este tratat ca și cum n-ar exista. Într-o țară în care defrișările ilegale ating recorduri europene, acest vid contabil pare mai degrabă complicitate decât neglijență.
Păduri fără valoare? O „greșeală” convenabilă
Inspectorii au constatat că terenurile din fondul forestier național nu au fost evaluate „la valoarea justă”, așa cum cere legea. Practic, în inventarul public, zeci de milioane de metri pătrați de pădure sunt trecuți simbolic cu „0 lei”, deși reprezintă o resursă vitală și un activ strategic al statului român.
Această subevaluare a permis, în timp, desfășurarea de ocupații temporare (în special petroliere) fără autorizare, fără amenzi și fără despăgubiri. Nimeni nu a fost tras la răspundere, deși prejudiciile sunt uriașe. Fondul de conservare a pădurilor nu a fost alimentat, integritatea fondului forestier a fost compromisă, iar instituțiile care ar fi trebuit să vegheze… au închis ochii.
Defrișări ilegale și impunitate
Rapoartele arată că direcțiile silvice nu au recuperat prejudiciile din tăieri ilegale, deși aveau obligația să o facă. Sumele depășesc 5 milioane de lei doar în ultimii ani. În unele cazuri, angajați Romsilva erau simultan administratori ai firmelor contractate, în contradicție cu toate normele etice și legale. În altele, s-au negociat salarii și sporuri disproporționate, mai mari decât ale directorilor, fără criterii clare.
În paralel, România pierde anual aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn, o parte importantă fiind exploatată ilegal. Când regia însărcinată cu paza și administrarea pădurilor nu e în stare nici să le evalueze contabil, vorbim de un sistem care a abandonat cu totul misiunea de protejare a mediului.
Premieri interimari, directori permanenți
În perioada auditată (2021–2023), nici Ministerul Mediului, în calitate de autoritate tutelară, nu a numit un consiliu de administrație permanent. Numirile au fost provizorii, contractele – lipsite de indicatori de performanță, iar supravegherea – nulă. Membri ai consiliului de administrație erau, simultan, directori de ocoale silvice. Cine-i mai verifică pe cine, într-un asemenea aranjament?
În plus, comitetul de audit intern era complet nefuncțional – niciun membru nu îndeplinea cerințele legale. Niciunul nu era auditor certificat. Niciunul nu avea competențe reale în audit financiar. Cu alte cuvinte: lupii păzeau stâna, iar stâna era trecută cu „valoarea 0”.
Un sistem parazitat și tolerat politic
În loc să fie un bastion al sustenabilității, Romsilva a devenit un exemplu al complicității administrative și al capturii instituționale. Plăți nelegale de peste 216 milioane de lei, salarii negociate individual fără ierarhii, sporuri acordate discreționar, angajați care lucrează 60 de ore pe săptămână fără repaus legal. Totul într-un haos contabil care favorizează clientelismul și tăcerea.
Iar peste toate, rămâne întrebarea esențială: cine răspunde pentru jaful tăcut al pădurilor României? Cine răspunde pentru faptul că pădurile apar ca „invizibile” în contabilitatea statului? Cine răspunde pentru pierderile de miliarde și pentru lăcomia care defrișează viitorul?
Răspunsul, deocamdată, se pierde în pădure.
