Economie

Salina Praid, pierdere economică majoră pentru România: Dezastrul care putea fi evitat

O mină strategică ajunsă la capătul vieții din cauza indiferenței și pasării responsabilității între instituții

Salina Praid, una dintre cele mai mari și cunoscute saline din România, se află în stadiu ireversibil de degradare, după cum a confirmat Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, într-o declarație publică din 19 iulie 2025.

Aceasta avertizează că prăbușirea tavanului este iminentă, iar mina nu mai poate fi salvată, în urma inundațiilor repetate, a neglijenței administrative și a incompetenței manageriale din partea companiilor și autorităților implicate.


Ce pierdem: între patrimoniu, turism și resurse strategice

Salina Praid nu este doar un obiectiv turistic, ci o componentă strategică a economiei:

  • Una dintre cele mai mari rezerve de sare gemă din Europa Centrală, cu exploatare continuă de peste 300 de ani;
  • Peste 180.000 de vizitatori anual (date 2019), generând venituri directe și indirecte de zeci de milioane de lei în zonă;
  • Unul dintre cele mai profitabile active ale companiei de stat Salrom (Societatea Națională a Sării), contribuind la exporturi și bugetul de stat;
  • În 2022, veniturile Salrom au fost de peste 330 milioane lei, din care o parte semnificativă provenea din Praid.

Pierderea acestui obiectiv înseamnă:

  • Scăderea veniturilor Salrom, cu impact asupra dividendelor la bugetul de stat;
  • Dispariția a sute de locuri de muncă directe și mii indirecte în județul Harghita;
  • Colapsul turismului local care gravita în jurul salinei;
  • Costuri de ecologizare și siguranță estimate la peste 50 milioane lei, dacă zona devine instabilă geologic;
  • Posibila contaminare a pânzei freatice în zonă, cu efecte ecologice și sociale severe.

De la castori la colaps: cronologia unui eșec administrativ

  • 2022: primele inundații severe în zona minei;
  • 2023: oficialii Salrom dau vina pe… castori, care ar fi doborât copaci ce au blocat cursul râului;
  • 2024: infiltrațiile continuă, dar clasificarea zonei rămâne la „risc moderat” de către Apele Române;
  • Februarie 2025: mina este deja „grav inundată” (potrivit Ministerului Mediului);
  • Iulie 2025: miniștrii Mediului și Economiei confirmă că mina nu mai poate fi salvată;
  • În paralel, conducerea Salrom organizează o petrecere de 12.000 de euro în timp ce salina se degradează – potrivit unei facturi publicate de ministrul Economiei, Radu Miruță.

De ce contează: nu e doar un caz izolat, e simptomul unui sistem

Declinul Salinei Praid reflectă un model periculos de guvernare a resurselor naționale:

  • pasare a responsabilității între instituții (Salrom, Apele Române, ANRM, Conversmin);
  • incompetență managerială la companiile de stat, unde funcțiile de conducere sunt deseori politizate;
  • lipsă de reacție la semnale de alarmă clare;
  • subestimarea riscurilor, chiar și după producerea unor incidente grave.

Ce spun miniștrii

Diana Buzoianu (Mediu):

„Nu este o întrebare dacă se va prăbuși tavanul, ci când. Dezastrul putea fi evitat.”

Radu Miruță (Economie):

„Este o gaură, apa a intrat acolo. Era previzibil. Soluțiile aplicate de autorități au fost greșit gândite și nefuncționale.”


Praid e doar începutul?

Dacă o exploatare strategică precum Praid a fost lăsată să se degradeze sub ochii unui aparat de stat inert, întrebarea este: câte alte obiective naționale se află în aceeași situație?

România nu-și permite să piardă active economice de asemenea valoare.
Dar exact asta face, când ignoranța, neglijența și festivismul politic înlocuiesc responsabilitatea administrativă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button