Instituția creată să reformeze statul și să taie din risipă a ajuns o sinecură de lux: salarii de zeci de mii de lei pentru funcționari care nu evaluează nimic.
Într-o țară sufocată de deficit bugetar, taxe în creștere și promisiuni de „optimizare a cheltuielilor”, a apărut o agenție cu un nume pompos și o misiune „nobilă”: să evalueze performanța aparatului bugetar și să propună măsuri de eficientizare. Ce s-a ales de această „super-agenție”? Un caz clasic de ipocrizie instituționalizată: salarii uriașe, zero rezultate.
Conform surselor din administrație, angajații agenției încasează salarii lunare de peste 20.000 – 30.000 de lei, cu funcții de conducere care trec ușor pragul de 40.000 lei brut/lună, în timp ce raportările oficiale se limitează la documente generale, fără impact real în administrație.
Reformatori cu lefuri de lux
Agenția, apărută ca o inițiativă de „profesionalizare a resursei umane în sectorul public”, ar fi trebuit să fie coloana vertebrală a reformei statului. În realitate, s-a transformat rapid într-un refugiu bine plătit pentru „specialiști” conectați politic, care nu au livrat niciun set de criterii clare de evaluare, niciun plan coerent de restructurare, niciun impact în teren.
Mai grav, instituțiile care ar trebui evaluate – ministere, agenții, primării – nici măcar nu sunt obligate legal să se supună recomandărilor acestei agenții. Adică un mecanism decorativ, dar extrem de costisitor.
Evaluarea bugetarilor? Nu există
Deși oficial agenția ar fi trebuit să propună un sistem de măsurare a performanței bugetarilor, în practică:
- nu există un model unitar implementat,
- nu s-au publicat rapoarte de evaluare instituțională,
- nu există nicio sancțiune aplicabilă pe baza „evaluărilor” făcute.
Cu alte cuvinte, bugetarii sunt plătiți la fel – fie că muncesc, fie că nu –, iar super-agenția care trebuia să schimbe acest lucru doar consumă bani publici cu entuziasm.
Din bani publici, pentru loialitate politică
Agenția este un exemplu clasic de instituție creată să pară reformatoare, dar folosită ca instrument de recompensare politică. Posturile-cheie sunt ocupate fie prin detașări, fie prin concursuri opace, iar majoritatea angajaților provin din rețele de influență din administrație sau partid.
Într-un moment în care Guvernul taie deduceri pentru copii, mărește TVA-ul și crește accizele, a tolera asemenea „buncăre de lux” din banii contribuabililor este nu doar scandalos, ci insultător.
Reforma reală începe cu închiderea acestor parodii instituționale
Dacă Guvernul vrea cu adevărat să reducă deficitul și să reformeze statul, trebuie să înceapă cu desființarea agențiilor inutile, transparentizarea cheltuielilor cu funcționarii de lux și introducerea unui sistem de performanță real, obligatoriu, cu consecințe clare.
Până atunci, „super-agențiile” nu sunt decât super-sinecuri, în care „evaluarea” s-a transformat în „evaziune morală” pe bani publici.
