Benzina și motorina se scumpesc pe zi ce trece! Prețul carburanților se apropie cu viteză de pragul de 8 lei pe litru. Dacă facem o comparație între luna această și luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu peste 4 la sută.
Pentru un plin de 50 de litri, plătim chiar și 15 lei în plus. Toate aceste scumpiri se reflectă și în prețul alimentelor din supermarketuri.
Primii afectați de scumpiri sunt transportatorii, însă într-un final, cei care suferă sunt românii de rând. Companiile care cară marfă plătesc mai mult pentru carburanți, iar prețul produselor de pe rafturile magazinelor va crește.
La o benzinărie din Capitală, un litru de motorină standard costă 7 lei și 57 de bani, iar pentru un litru de benzină standard plătim nu mai puțin de 7 lei și 51 de bani.
Afectați de scumpiri sunt și taximetriștii. Mulți dintre ei au renunțat să mai alimenteze cu benzină sau motorină și fac acum plinul cu gaz, care este mai ieftin.
Cum vi se par prețurile carburanților?
Scump, foarte scump. Sincer, nu prea fac plinul. Fac plinul la gaz. La benzină, 10 litri 15 litri, asta este, dacă noi circulăm pe gaz. Din cauza prețurilor? Din cauza prețurilor, categoric. Să faci un plin de benzină. Totul se scumpește.
Românii sunt dezamăgiți de politicieni. Oamenii se plâng că guvernanții nu văd realitatea cu care se confruntă în fiecare zi.
În România, jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.
Un procent de doar 45-48% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp.
Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovinieta, anvelope de iarnă, etc.);
• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
• Adaos comercial”,
explică reprezentanţii unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.
Aşadar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă luăm în calcul doar componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, de 50% a cotaţiilor barilului de petrol se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor. Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.
O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
