Modelul de afacere testat cu succes de Danemarca și Norvegia ar putea fi replicat la Brașov
România face primii pași către o colaborare strategică cu Ucraina în domeniul producției de drone militare, în contextul în care Kievul a devenit în ultimii ani un actor major în dezvoltarea de tehnologii aeriene fără pilot, pe fondul războiului declanșat de Rusia.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, România intenționează să cumpere drepturile de producție pentru anumite modele de drone dezvoltate de Ucraina, cu scopul de a le fabrica pe teritoriul românesc, apoi a le integra în dotarea Armatei sau a le exporta în alte țări europene.
Ucraina vine cu experiența de luptă, România cu… entuziasmul
Modelul de parteneriat nu este o premieră în Europa: Danemarca și Norvegia au implementat deja proiecte similare cu Ucraina, beneficiind de acces rapid la tehnologie testată în luptă, fără a dezvolta de la zero soluții proprii.
În cazul României, negocierile vor fi purtate de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-o întâlnire programată cu omologul ucrainean. Planul este simplu pe hârtie: România cumpără drepturi de proiectare și producție pentru dronele ucrainene, iar producția ar urma să fie realizată în parteneriat, cel mai probabil la fabrica din Brașov, deja cunoscută pentru tradiția industrială militară.
Realitatea bugetară: visul poate fi amânat pentru 2026
Deși ideea a fost confirmată oficial de MApN, proiectul este departe de a fi implementat. Problema majoră este lipsa fondurilor. În timp ce Ucraina este dispusă să colaboreze pentru a obține resurse financiare, România nu are, în acest moment, bugetul necesar pentru a demara investițiile într-o astfel de fabrică.
„Partea bună e că Ucraina vrea. Partea proastă e că România nu-și permite acum”, notează surse citate de Digi24.
Astfel, pași concreți ar putea fi făcuți abia în 2026, odată cu aprobarea unui nou buget al Apărării, în care să fie alocate fonduri pentru dezvoltarea capacităților industriale din domeniul dronelor.
Dronele – viitorul războiului și afacerea secolului
Ucraina a devenit în ultimii ani un centru de excelență în tehnologia dronelor, forțată de necesitate, dar și de inovație rapidă. Dincolo de aplicabilitatea strict militară, dronele dezvoltate la Kiev au atras atenția mai multor state europene care nu au capacități proprii de cercetare-dezvoltare în acest domeniu.
Pentru România, o colaborare cu Ucraina ar însemna:
- Acces rapid la tehnologie testată în teatre de război,
- Dezvoltarea industriei de apărare românești,
- Posibilități de export și parteneriate în Europa,
- Întărirea capacităților proprii de apărare, într-un context regional instabil.
Între oportunitate strategică și realitate financiară
Colaborarea cu Ucraina pe zona de drone reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai concrete șanse ale României de a ieși din statutul de simplu consumator de tehnologie militară și de a deveni, măcar parțial, un producător regional. Însă între bunele intenții și realitatea bugetară de la București există un decalaj greu de ignorat.
Până atunci, România rămâne în faza de tatonare – cu speranțe mari, dar portofel gol.
