În niciuna dintre dintre lunile din sezoul rece care urmează, România nu își va putea asigura consumul de energie electrică din producția internă, potrivit scenariilor elaborate de Transelectrica în programul de iarnă.
Transelectrica a elaborat “Analiza estimativă și măsuri privind funcționarea în bune condiții a Sistemului electroenergetic naţional în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025”, parte a programului energetic pentru iarna 2023-2024.
Operatorul de transport și sistem a rulat atât un scenariu unei ierni normale, dar și pe cel mai pesimist al unei ierni mai aspre. În ambele scenarii, România va importa energie eiectrică atât cumulat, în cele cinci luni analizate (noiembrie-martie), cât și în fiecare lună.
Astfel, producția prognozată de energie electrică în cele cinci luni va fi de 23,8 TWh de energie electrică, corespunzătoare unei puteri medii de 6.582 MW. În scenariul unei ierni normale, consumul național de energie electrică pentru toate cele cinci luni este estimat la 24,67 TWh de energie electrică, ceea ce înseamnă, pentru toaată perioada, că este nevoie de un import total de 816 GWh de energie electrică. În scenariul pesimist, consumul întregii perioade ar putea crește la 25,6 TWh, deci țara va avea nevoie de importuri de aproape 1,8 TWh pentru a trece iarna.
Rămânând la acest scenariu pesimist, prognoza Traselectrica arată că cele mai mari importuri ar putea fi necesare în luna decembrie, când sistemul ar putea fi pe deficit cu 636 GWh de energie electrică, deci, în medie, ar fi nevoie de importuri la o putere de 855 MW
Pe ce surse de energie electrică ne bazăm
Din prognoza de producție de energie vedem din capul locului că centralele pe cărbune au un aport destul de limitat, mai ales în comparație cu nivelurile istorice din trecut. Din prognoza totală de 23,85 TWh estimată pe cinci luni, centralele pe cărbune ar urma să producă 2,9 TWh, corespunzătoare unei puteri medii de puțin peste 800 MW, adică nici trei grupuri dintre “clasicele” de 330 MW din centralele din Oltenia,
În ordine, primele trei surse vor fi centralele pe gaze, inclusiv cele care vor produce energie termică pentru orașe, cu 6,05 TWh, urmate de hidrocentrale, cu 6 TWh, și de centrala nucleară, cu 4,53 TWh. Producția parcurilor eoliene în cele cinci luni este estimată la 3,6 TWh de energie electrică, apoi vine cărbunele, și, la final fotovoltaicele (unde intră și parcurile mari, și instalațiile prosumatorilor), cu 550 GWh.
“Analizând valorile estimative medii lunare și având în vedere evoluția producției interne de energie electrică din iernile anterioare, se constată că închiderea balanței producție – consum va fi direct influențată de producțiile din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice deosebite (viscol, secetă pedologică, temperaturi extrem de reci etc.), vor există perioade de neacoperire a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă.
În același timp, în cazul în care se va înregistra o scădere a consumului de energie electrică pe fondul unor temperaturi ridicate pe perioada de iarnă, valorile de import și potențialele perioade de neacoperire a vărfurilor de consum ar putea fi mai reduse decât cele estimate”, arată Transelectrica.
