Într-un eșec educațional alarmant, aproape 60% dintre elevii care au participat la simularea Evaluării Naționale 2024 nu au reușit să obțină nota minimă de trecere, 5, la Matematică.
Această statistică dezolantă marchează o deteriorare semnificativă a performanței școlare, cu aproape 50% mai mulți elevi sub pragul notei 5 comparativ cu anul precedent, când procentul era de „doar” 40,8%.
În plus, doar un minoritar 17% dintre participanți au reușit să obțină note peste 7,00, reflectând o criză profundă în sistemul de educație.
Această situație vine în contextul în care simularea Evaluării Naționale s-a desfășurat pentru prima dată în condiții similare cu cele de examen, inclusiv digitalizarea procesului și corectarea lucrărilor de către evaluatori distribuiți aleatoriu la nivel național, măsuri menite să asigure o evaluare obiectivă a competențelor elevilor.
Cu toate acestea, rezultatele dezamăgitoare pun sub semnul întrebării eficacitatea acestor noutăți și, mai larg, a politicilor educaționale actuale.
În acest peisaj sumbru al educației, se remarcă covrigarul de Buzău, Marcel Ciolacu, care, în ciuda suspiciunilor ce planează asupra propriului său parcurs academic și a faptului că nu a susținut Bacalaureatul în condiții obișnuite, a ajuns într-o poziție de influență semnificativă.
Această ironie amară subliniază discrepanța între standardele aplicate elevilor și cele din sfera politică, ridicând întrebări serioase despre modelele pe care societatea românească alege să le promoveze.
