România, campioana inflației în Uniunea Europeană
România rămâne izolată la vârful clasamentului inflației
Conform datelor Eurostat publicate miercuri, România a înregistrat în iulie 2025 cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană – 6,6%, mult peste media europeană de 2,4% și dublu față de zona euro, unde inflația s-a menținut stabilă la 2%, ținta Băncii Centrale Europene.
Comparativ, Cipru (0,1%), Franța (0,9%) și Irlanda (1,6%) au avut cele mai scăzute rate ale inflației, în timp ce imediat după România se află Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%).
Evoluția internă: o creștere abruptă în doar o lună
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a sărit de la 5,7% în iunie la 7,84% în iulie 2025, confirmând accelerarea scumpirilor.
Detalii pe categorii:
- Mărfuri alimentare: +7,67%
- Mărfuri nealimentare: +8,18%
- Servicii: +7,33%
Indicele prețurilor de consum în iulie 2025 comparativ cu iunie 2025 a fost de 102,68%, ceea ce înseamnă o creștere lunară de 2,68%.
Comparativ cu UE: decalajul se adâncește
În timp ce în 8 state membre UE rata anuală a inflației a scăzut, iar în 6 a rămas stabilă, România s-a înscris printre cele 13 state unde inflația a crescut, urcând de la 5,8% la 6,6% (pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum – IAPC).
Această evoluție subliniază fragilitatea economiei românești, într-un moment în care restul Europei intră treptat într-o zonă de stabilitate.
Prognozele BNR: o „cocoașă” inflaționistă peste 9%
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, admițând că în septembrie inflația va atinge un vârf de 9,6 – 9,7%.
Guvernatorul Mugur Isărescu a recunoscut public că „inflația va forma o cocoașă în toamnă”, urmând ca abia în 2026 să coboare spre 3%, dacă nu intervin noi șocuri economice.
Cauzele interne: taxe crescute, consum lovit, investiții amânate
Factorii principali care alimentează inflația în România sunt:
- Creșterea taxelor și impozitelor aplicate din iulie, care au împins prețurile în sus;
- Încetinirea economiei, care reduce colectările la buget și obligă guvernul la noi ajustări;
- Amânarea sau blocarea investițiilor publice, ceea ce accentuează dezechilibrele structurale.
România plătește costul incoerenței fiscale
În timp ce alte state europene reușesc să mențină sub control creșterea prețurilor, România se confruntă cu un deficit bugetar cronic, politici fiscale haotice și lipsă de măsuri clare de protecție pentru populație.
Inflația nu mai este doar un indicator economic, ci o povară socială: românii plătesc zilnic prețul unei guvernări care predică austeritatea, dar a demonstrat că nu știe să gestioneze resursele în mod responsabil.
