Relațiile dintre România și Austria par să fie din cele mai bune, în ciuda faptului că acest stat este unul dintre cele care se opune intrării țării noastre în Schengen.
Aici nu vorbim doar despre faptul că statul român a cedat OMV în favoarea vecinilor din vest, ci de un ansamblu de interese pe care austriecii le au în România și care vizează nu doar resursele de petrol și gaze ci și pădurile țării. De faptul nu statul român sau poporul român a cedat aceste bogății ci partedele politică, adică PSD și PNL.
Se pare chiar că există un club al beneficiarilor economiei României printre care se află și Olanda și care consideră că este în interesul lor ca România să rămână totuși izolată, adică în afara Schengen.
La nivelul anului 2020 România făcea importuri din Austria de 2,6 miliarde de euro în timp exporturile sunt de doar 1,5 miliarde de euro. Putem vedea că vorbim despre un deficit comercial de peste 1 miliard de euro.
Guvernul României nu a luat absolut nici o măsură pentru a reduce acest deficit. România astăzi nu mai produce aproape nimic și chiar dacă producem ceva rețelele mari de magazine refuză să preia produsele. Lipsa unei legislații în acest sens își spune cuvântul, o legislație care să oblige companiile străine să pună pe rafturi produse românești.
Ambasadorul României în Austria, excelența sa Emil Hurezeanu, unul dintre suporterii lui Klaus Iohannis, poartă o mare vină în acest sens. Unul din rolurile principale ale misiunilor diplomatice este acela de a îmbunătăți relațiile comerciale, economice dintre state. Emil Hurezeanu pare băiat citit, adică știe ce înseamnă să ai un deficit comercial de 1 miliarde de euro și ar trebuia să ia măsuri pentru a reduce acest dezechilibru. Acest lucru ar fi fost ușor de făcut: să analizeze ce produse importăm de acolo și să caute investitori austrieci pe care să îi aducă în România și să îi determine să investească aici, să producă aici. Dar Emil Hurezeanu nu a reușit să facă absolut nimic pentru România și poporul român, el merge la muncă numai ca să își dea aere de diplomat. Pentru eșecul său economic ar fi trebuit retras, dar acest lucru este mai puțin important pentru rețeaua de escroci care conduc România prin intermediul partidelor politice.
Haideți să vedem ce produse ne livrează Austria și nu suntem noi în stare să le producem aici.
Importăm produse ale industriei chimice de peste 55 de milioane de euro, aspect normal din moment ce industria chimică românească a fost distrusă în ciuda faptului că dispunem de resursele prime necesare. Exportăm materie primă și importăm produse cu un grad ridicat de prelucrare. Companiile românești au fost cumpărate după 1989 și apoi au fost închise, pentru ca străinii să își elimine concurența. S-a făcut acest lucru prin complicitate partidelor politice.
Importăm din Austria și materiale plastice de aproape 150 de milioane de euro. Aceste materiale plastice erau făcute la Vâlcea, pe platforma Oltchim, însă această platformă a fost distrusă în mandatele PNL-PSD, atunci când compania, deși profitabilă, a fost căpușată prin companii de partid. Aceste produse plastice se produceau ieftin dar erau apoi vândute scumpe de firmele de partid, nu de către OltChim. În cele din urmă compania a fost dusă spre faliment iar astăzi importăm din Austria cantități importante de materiale plastice.
Dacă vă vine să credeți aducem din Austria hârtie și carton de aproape 100 de milioane de euro. Cantitatea este una impresionantă. România exportă lemn și produse din lemn către Austria sau prin companiile Austriece, dar importă hârtie și carton. Nu este normal să fie așa. Înainte de 1989 aveam zeci de fabrici care făceau aceste produse și la prețuri foarte bune. Foloseam materia primă locală, inclusiv stuful din Delta Dunării. Aceste fabrici au fost de asemenea închise sub pretextul că ar fi inutile și expirate. Acestea au fost doar pretexte.
Ați fi crezut că România este un mare producător de articole de vestimentație. Iată că nu este așa: din Austria aducem îmbrăcăminte de 90 de milioane de euro și exportăm de doar 16 milioane de euro. Cifrele sunt rușinoase pentru un stat care consideră că industria textilă este una importantă.
Importăm și produse din oțel de aproape 100 de milioane de euro. Astăzi România nu mai produce oțel-beton, el este important. Oligarhia rusă a cumpărat de la PSD și PNL metalurgia românească și apoi a închis-o. Totul a fost parte a războiului pe care îl poartă cu România Federația Rusă, un război asimetric în care se folosește corupția din România.
Importăm din Austria și tehnologie de aproape 800 de milioane de euro din moment ce noi nu mai producem nimic. Cercetarea românească nu mai există, cei mai buni specialiști au fost luați de companiile străine și plătiți foarte bine. Educația românească este aproape la pământ și fără o intervenție majoră nu vom reuși.
Aducem din Austria și autoturisme și tractoare de aproape 350 de milioane de euro, dublu față de cât exportăm. România are o industrie auto puternică, dar pare că nu este suficient iar austriecii nu sunt încântați de produsele românești. Industria românească de tractoare a fost distrusă după 1989, astăzi importăm aceste echipamente și puține companii sunt cele care produc aici, local.
Poate că ambasadorul român Emil Hurezeanu ar fi bine să înceapă să își facă treaba, să citească și el bilanțul comercial dintre România și Austria și să lase luxul și petrecerile scumpe, căci scopul unui diplomat nu este să mănânce la restaurante cu pretenții și să locuiască la hoteluri de 4 și de 5 stele.
