În acest moment, cu un scor de 5,99 – față de 6,45 în 2023 – România devine singura țară din UE calificată drept „regim hibrid”, plasându-se sub Moldova, cotată acum cu un indice de 6,04 (Ungaria este cotată cu 6,51, Serbia cu 6,26 și Albania cu 6,20).
O serie de indicatori pe baza cărora se calculează gradul de democratizare al unei țări erau, așadar, deja în scădere: încrederea publică în partidele politice, încrederea în guvern sau combaterea corupției.
Cum a ajuns România în această situație? Se poate prăbuși o democrație subit, de la un an la altul, fără ca nimeni să observe?
Regimul hibrid este al treilea dintre cele patru tipuri de regimuri clasificate în Indexul democrațiilor: democrație funcțională (cum sunt Norvegia, Olanda ori Canada); democrație deficitară; regim hibrid; și regim autoritar (Rusia).
Pe hârtie, România îndeplinește cerințele de funcționare ale unei democrații cel puțin deficitare: alegerile libere, instituții funcționale, echilibrul puterilor, libertatea presei și combaterea corupției. Cum spuneam, pe hârtie.
De cel puțin un deceniu, există semne clare ale vulnerabilităților care au transformat instituțiile și mecanismele democratice în unele cu trăsături de regim autoritar, iar cazul „Călin Georgescu” le expune fără echivoc.
