Legea Bolojan privind reducerea posturilor și salariilor la autoritățile de reglementare, aplicată simbolic
Așa arată „reforma” de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE): din 293 de angajați, pleacă doar 4. Restul — rămân pe poziții, iar șeful instituției, George Niculescu, continuă să încaseze 15.000 de euro lunar.
Legea 145/2025, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, prevedea tăieri serioase:
- 10% din posturile de specialitate,
- 30% din cele de suport,
- scăderea salariilor cu 30%,
- eliminarea bonusurilor pentru conducere, timp de doi ani.
Realitatea din raportul ANRE prezentat marți în Parlament este însă alta: reducerea efectivă înseamnă doar patru persoane, adică 1,3% din totalul angajaților.
„Nu e despre oameni, e despre posturi goale”
Întrebat de ce pleacă doar patru salariați, Niculescu a declarat că legea „vorbește despre reducerea numărului de posturi, nu despre persoane”.
„Am avut o politică prudentă de personal și nu am mai scos posturi la concurs din ianuarie. De aceea, numărul de persoane afectate este mic”, a spus șeful ANRE.
Cu alte cuvinte, instituția taie pe hârtie posturi neocupate și salvează aproape integral schema existentă.
15.000 euro lunar, „nu eu am stabilit”
Întrebat dacă este justificat salariul său, Niculescu a răspuns sec:
„Nu președintele George Niculescu a stabilit nivelul salariului.”
Șeful ANRE spune că nu a urmărit niciodată veniturile, deși câștigă de câteva ori mai mult decât un ministru sau premierul României. „Mă uit atent la cheltuieli, ca orice om”, a mai spus Niculescu, întrebat cum percepe facturile la energie.
„Reorganizare” doar pe hârtie
Raportul arată că numărul total de posturi scade de la 349 la 289, dar:
- Posturile de specialitate cresc de la 225 la 231 (+6),
- Cele de suport scad de la 124 la 58 (-66).
Reducerea totală este de 17%, dar doar la nivel de organigramă, nu și în personal efectiv.
Actualul contract colectiv de muncă rămâne valabil până în 2026, însă legea prevalează, urmând ca noile grile salariale să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
„Reforma” cerută de Bolojan pare o simplă operațiune de imagine: se raportează tăieri masive, dar efectiv pleacă doar patru oameni, iar conducerea rămâne cu aceleași privilegii.
Românii continuă să plătească facturi uriașe la energie, în timp ce autoritatea care reglementează piața rămâne neatinsă de austeritate.
