Miniștri pe semnătură: Cum a fost aruncat în aer bugetul României, fără nicio consecință (încă)
În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar record, iar o investigație recentă aruncă lumină asupra unuia dintre mecanismele prin care s-a ajuns aici: Fondul de rezervă al Guvernului a devenit un sac fără fund, folosit discreționar de mai mulți miniștri, în ciuda consecințelor evidente asupra finanțelor țării.
Printre semnatarii solicitărilor de alocări din acest fond se numără nume grele din fostul Guvern Ciolacu: Sorin Grindeanu, Ligia Deca, Simona Bucura-Oprescu, miniștri care și-au asumat în scris toate consecințele legale ale cererilor formulate. Problema este că banii au fost cheltuiți nu pentru urgențe imprevizibile, ci pentru cheltuieli perfect previzibile – precum plata pensiilor minime sau organizarea alegerilor.
Potrivit Europa Liberă, doar în 2024, suma alocată din Fondul de rezervă a depășit 50 de miliarde de lei. Un volum care, raportat la gravitatea deficitului și lipsa rectificărilor bugetare, ridică serioase semne de întrebare.
Abuz în serviciu cu semnătură
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător CCR, a explicat pentru DC News că acțiunile miniștrilor nu sunt lipsite de cadru juridic:
„Legea 115/1999 și Legea 69/2010 prevăd clar obligațiile privind cheltuirea banilor publici. Dacă se dovedește că miniștrii au știut că aceste sume vor adânci deficitul și le-au cerut oricum, avem un caz clar de abuz în serviciu.”
Cu alte cuvinte, nu doar că există temei legal pentru anchetă penală, dar există și precedentul istoric și normativ pentru tragerea la răspundere a celor care au contribuit, conștient, la dezechilibrarea bugetului țării.
Unde sunt verificările Parchetului General?
În ciuda declarațiilor alarmante și a documentelor semnate, până acum nicio instituție de forță a statului nu a demarat vreo anchetă publică vizibilă în acest sens. Potrivit legii, Parchetul General poate începe urmărirea penală doar cu aprobarea Parlamentului sau a Președintelui – un obstacol care, în România, a garantat de multe ori imunitate politică de facto.
Neacșu insistă că „e nevoie de verificări preliminare. Organele de urmărire penală au obligația de a cerceta dacă a fost respectată sau nu legea”.
„Urgențele” planificate din pix
Una dintre cele mai absurde constatări este că o mare parte din alocări erau cheltuieli cunoscute din timp: alegeri, pensii, întreținere instituțională. Exact genul de costuri care trebuie prevăzute în bugetul anual, nu acoperite din fondul de rezervă, destinat situațiilor de urgență.
„Este o folosire frauduloasă a fondului, iar faptul că nu s-a făcut rectificare bugetară nu este o scuză. Este o complicitate sistemică”, spune un specialist fiscal care a preferat să rămână anonim.
Ciolacu, între eroism retoric și realitate contabilă
Declarația fostului premier Marcel Ciolacu, că „acceptă să facă pușcărie pentru Autostrada Moldovei”, este considerată de Toni Neacșu drept pură retorică populistă. „Important e dacă s-a încălcat legea. Dacă da, trebuie să răspundă. Dacă nu, răspunderea este doar simbolică. Politică.”
Dar pentru un popor care suferă de pe urma inflației, a taxelor mărite și a scumpirii vieții, simbolismul e puțin. Românii vor responsabilitate reală, iar dosarul „Fondul de rezervă” e exemplul perfect al modului în care banii publici pot fi aruncați iresponsabil, fără ca nimeni să fie tras la răspundere.
