Puterea de cumpărare a românilor, la pământ după măsurile Guvernului Bolojan
România alunecă spre coada UE, cu prețuri „occidentale” și salarii „estice”
Scumpiri în lanț: inflație + TVA mai mare, din 1 august
Inflația persistentă, dublată de majorarea TVA decisă de Guvernul Bolojan la 1 august, se vede direct pe bonul de casă și în bugetul familiilor. Concluzia care reiese din datele comparative: produsele de bază au ajuns să coste în București aproape cât în marile capitale europene, însă salariile rămân mult în urmă. Rezultatul—prăbușirea puterii reale de cumpărare.
Alimentele: cât în Paris, Roma sau Berlin—dar pe salarii mai mici
Lapte (1 litru):
- Sofia – 1,64 €
- București – 1,53 €
- Roma – 1,51 €
- Paris – 1,39 €
- Londra – 1,37 €
- Bruxelles – 1,34 €
- Berlin – 1,16 €
- Moscova – 1,10 €
- Budapesta – 1,09 €
- Praga – 1,05 €
- Madrid – 1,04 €
- Varșovia – 1,00 €
Roșii (1 kg):
- Praga – 3,56 €
- Moscova – 3,35 €
- Berlin – 3,29 €
- Paris – 3,25 €
- Bruxelles – 3,11 €
- Budapesta – 3,11 €
- Varșovia – 3,10 €
- Londra – 3,06 €
- Madrid – 2,43 €
- Roma – 2,38 €
- Sofia – 2,38 €
- București – 2,25 €
Interpretarea: la multe produse de bază, Bucureștiul nu mai este ieftin. Diferența dureroasă apare la venituri.
Salarii: decalaj cronic față de Vest (și chiar față de vecini)
Salariul mediu net, comparativ
- Berlin – 3.089 €
- Paris – 3.069 €
- Bruxelles – 2.949 €
- Londra – 2.369 €
- Madrid – 2.141 €
- Roma – 1.859 €
- Praga – 1.836 €
- Varșovia – 1.787 €
- Moscova – 1.391 €
- Sofia – 1.388 €
- Budapesta – 1.282 €
- București – 1.173 € (≈ 5.941 lei)
În timp ce prețurile se aliniază Vestului, veniturile rămân Estice. În multe județe, angajații lucrează pe salariul minim (≈ 600 €), iar o parte dintre pensionari primesc în continuare venituri derizorii. Puterea de cumpărare se erodează, iar saltul TVA amplifică presiunea pe toate verigile lanțului de consum.
Septembrie, cu potențial de „șoc”: încă un val de scumpiri?
Economiștii anticipează pentru septembrie o nouă accelerare a prețurilor, pe fondul efectelor indirecte ale TVA în costurile de producție, transport și servicii. În lipsa unui pachet coerent anti-inflație, spirala prețuri–salarii riscă să se transforme în frustrare socială.
Chirie mai mică la București? Da, dar nu compensează
Chiriile rămân semnificativ mai ridicate în capitale precum Paris, Londra sau Bruxelles, însă diferența de venituri neutralizează avantajul. Pentru un salariat din București, rata de efort (cât din venit merge pe chirie + coșul minim) rămâne apăsătoare.
De ce s-a prăbușit puterea de cumpărare
- TVA majorat – taxe mai mari pe consum, transferate rapid în prețuri.
- Inflație ridicată – erodează creșterile nominale de salarii și pensii.
- Productivitate și competitivitate – decalajul față de Vest presează salariile reale.
- Structura prețurilor – alinieri rapide la piața UE, fără amortizoare pe venituri.
Ce ar trebui să facă Guvernul: măsuri „anti-șoc”
- Calendar predictibil al taxelor – fără surprize fiscale la jumătatea anului.
- Țintire pe alimente de bază – reduceri temporare de TVA sau compensații direcționate.
- Pachete pentru venituri mici – vouchere țintite, condiționate, cu expirare clară.
- Investiții în productivitate – credit fiscal pentru tehnologie, formare și inovare în IMM-uri.
- Transparență – monitorizări publice lunare pe coșul minim și salariul mediu real (deflatat).
prețuri europene, portofele românești
Cu TVA mai mare și inflație în creștere, România a ajuns la paradoxul prețurilor europene plătite din portofele românești. Fără măsuri rapide și țintite, „coada clasamentului UE” riscă să nu mai fie doar un titlu de presă, ci starea de fapt a gospodăriilor. Guvernarea se măsoară în puterea reală de cumpărare, nu în promisiuni—iar bonul de casă n-are partid.
