Liderii PSD și PNL au discutat în ultimele săptămâni despre o nouă tranșă de bani de la guvern pentru primării, care ar putea ajunge la un miliard de euro, au declarat surse politice.
Banii vor merge la primării exact în pragul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, dar doar după ce noii primari își vor prelua mandatele.
Alocarea se va face conform unui algoritm, în funcție de mărimea localității și proiectele derulate.
Mulți primari de municipii și comune au reclamat faptul că au ajuns să înregistreze arierate semnificative către firmele care au derulat proiecte din fonduri europene și PNRR.
”Nu ne-au venit banii din PNRR, nu știm unde sunt, că guvernul spune că i-a încasat. Mă sună administratorii firmelor să ne spună că riscă insolvența, i-am băgat în blocat financiar. Nu înțeleg de ce guvernul nu ne virează banii, bănuiesc că e o schemă prin care încearcă să ascundă dimensiunea deficitului bugetar”, ne-a declarat sub protecția anonimatului primarul unui mare oraș.
Alt primar de mare municipiu a declarat că ”guvernul ne-a oprit o parte din banii pe care îi primeam din cotele defalcate de TVA și impozit pe venit, ceea ce ne creează o problemă de fluxuri financiare”.
Reamintim că Guvernul a alocat deja la rectificarea bugetară din luna septembrie suma de 1,2 miliarde de lei autorităților locale în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
Context
Cu un deficit bugetar ieșit de sub control și pe cale să se umfle și mai tare pe finalul anului electoral, Guvernul Ciolacu a ajuns cu împrumuturile pentru acoperirea deficitului bugetar (diferența dintre veniturile bugetare și cheltuieli) și refinanțarea datoriei publice la peste 199 miliarde de lei, o valoare record pentru primele 9 luni din an, pentru România. În 2023, Guvernul a împrumutat pe întreg anul 203 miliarde de lei, arată o analiză Economedia.ro.
Acest deficit de resurse financiare se va umfla și mai tare ca urmare a aplicării noii legi a pensiilor (recalcularea pensiilor) și intrarea în plată a celei de-a doua parte a măririi de salarii de 10% decisă în luna mai. Amintim că din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Este o statistică simplă care arată gradul de rigiditate al cheltuielilor statului.
Execuția bugetară pe primele 8 luni ale acestui an arată deja un deficit bugetar de 4,6% din PIB (cu aproape 2 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a lui 2023). Adică deși veniturile bugetare au evoluat peste așteptări (+13,7% față de primele 8 luni din 2023) și ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste program (ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine până acum), ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare, într-un an electoral cu toate rundele de alegeri, a fost și mai alert (+22,5%, față de doar +10% în bugetul de stat de la început de an).
