Într-o mișcare care pare să fie deja un șablon în politica românească, partidele PSD și PNL au anunțat că vor crește pensiile cu 40%, însă cu o aplicare programată după alegeri.
Această tactică nu este una nouă, iar dezamăgirea populației în legătură cu promisiunile electorale este din ce în ce mai profundă.
În anul 2020, am fost martorii unui scenariu similar. Parlamentul României, în care PSD și PNL aveau majoritatea, a votat pentru creșterea pensiilor cu 40%. Cu toate acestea, după alegeri, s-au uitat să mai pună în aplicare această măsură, lăsându-i pe pensionari să se confrunte cu promisiuni spulberate și speranțe dezamăgite.
Acest lucru ridică întrebări serioase cu privire la sinceritatea partidelor și la modul în care acestea își gestionează angajamentele față de alegători.
De ce se repetă această tactică?
Se pare că partidele consideră că pot manipula alegătorii, oferindu-le promisiuni mărețe înainte de alegeri, doar pentru a le amâna sau anula ulterior.
Această abordare pune în evidență lipsa de respect față de votul cetățenilor și subestimează inteligența lor.
Cei care își pun încrederea în liderii politici se simt trădați și manipulați, iar acest lucru subminează încrederea în sistemul politic.
Efectul negativ al faptului că partidele nu se țin de cuvânt este devastator pentru democrație și coeziunea socială.
Alegătorii devin tot mai sceptici și deziluzionați, ceea ce poate conduce la apatie electorală sau la căutarea unor soluții extreme.
Lipsa de coerență în politică generează instabilitate și duce la o slăbire a încrederii în instituțiile guvernamentale.
Un alt aspect de luat în considerare este efectul negativ al inflației asupra pensionarilor.
Creșterea cu 40% a pensiilor poate părea un gest generos, dar în contextul unei inflații în creștere, puterea de cumpărare a pensionarilor este erodată rapid.
Astfel, pensiile mai mari pot să nu aducă beneficii semnificative dacă costurile vieții continuă să crească.
În concluzie, promisiunea unei creșteri cu 40% a pensiilor poate părea atrăgătoare, dar trebuie analizată în contextul realității economice a țării.
Cu un deficit bugetar deja mare, o astfel de creștere poate avea consecințe grave asupra stabilității financiare a statului.
Mai mult, tactica repetată de a face promisiuni electorale și de a le amâna după alegeri subminează încrederea în politicieni și în procesul democratic în sine.
Este important să avem promisiuni realiste și sustenabile, iar cetățenii trebuie să fie informați și conștienți de consecințele deciziilor politice asupra viitorului lor financiar.
In 2020, cei care nu au majorat pensiile conform legii au fost cei din PNL.
In 2021 tot PNL a fost, impreuna cu USR si UDMR, cel care n-a majorat pensiile conform legii.