Procurorul general vede „atacuri hibride” peste tot, dar românii văd crize reale
Declarațiile procurorului general al României, Alex Florența, ridică o întrebare incomodă: sunt problemele din societate rezultatul unor „atacuri hibride” sau consecința directă a modului în care este guvernată țara?
La bilanțul Ministerului Public, Florența a susținut că România ar fi fost, în ultimii doi ani, ținta unor campanii sofisticate de dezinformare, manipulare online și tentative de subminare a încrederii în instituțiile statului. Potrivit acestuia, aceste acțiuni ar exploata nemulțumiri sociale și ar amplifica emoțiile colective pentru a genera polarizare.
Discursul oficial pare însă să ignore un aspect esențial: nemulțumirea socială nu apare din senin. Ea are cauze concrete. Inflația ridicată, scăderea nivelului de trai, scandalurile politice repetate, blocajele administrative și lipsa de reforme reale sunt factori care alimentează neîncrederea publică mult mai eficient decât orice campanie online.
Când procurorul general vorbește despre „tentative de delegitimare” a sistemului judiciar, omite faptul că încrederea în instituții nu poate fi impusă prin discursuri oficiale. Ea se câștigă prin rezultate, transparență și decizii corecte.
Realitatea este că, în ultimii ani, românii au asistat la scandaluri politice, la dosare controversate și la decizii care au alimentat suspiciunea publică. În aceste condiții, a explica neîncrederea populației doar prin „atacuri hibride” riscă să pară o încercare de a muta responsabilitatea în altă parte.
Critica publică nu este o amenințare la adresa democrației. Este un semn că societatea încă reacționează. Problema reală apare atunci când instituțiile statului preferă să vorbească despre manipulări externe în loc să răspundă la întrebările legitime ale propriilor cetățeni.
Într-o democrație funcțională, încrederea nu se cere. Se câștigă.
