Prețul de echilibru este acel preț unde se întâlnește cererea și oferta. Prețul de echilibru nu este generat de costuri, costurile trebuie coborâte până apare disponibilitatea de a cumpăra.
Nu poți produce orice, în orice cantitate și la orice preț.
Spre exemplu. ciobanii au declarat că nu mai pot vinde brânza telemea cu 25 de lei deoarece toate prețurile au explodat . Așa că un preț corect pentru ei ar fi de 50 de lei.
Dar românii nu au bani să dea nici 25 de lei pe kilogramul de telemea. După ce plătești energia electrică, plătești căldura, adică gazul, nu mai rămân bani nici de pâine.
Așa se face că brânza telemea devine un produs de lux.
Ce au de făcut însă ciobanii, ei produc brânza și la 25 de lei nu pot vinde?
Este simplu: nu mai produc deoarece nimeni nu cumpăra. Costurile nu se pot scădea așa că brânza este scumpă, dar nimeni nu o cumpără.
Degeaba ai chef de muncă dacă munca nu este respectată. Când toate cresc tu trebuie să scazi tocmai munca, ajungi să muncești degeaba.
Atunci îți dai seama că de fapt nimeni nu dorește produsul tău, cel puțin nu la acel cost. Brânza de la ciobani nu este dorită, consideră românii că este prea scumpă.
Tocmai de aceea cei mici vor dispărea, lucru care se vede deja pe piață: romanii își vând vacile și oile, le duc la tăiat.
