Publicația ungară Mandiner.hu comentează dur situația finanțelor publice din România, subliniind că nivelul datoriei a ajuns atât de mare încât „nu îndrăznim să scriem suma brută”. Tonul este unul ironic, dar cifrele sunt cât se poate de reale.
Potrivit datelor Ministerului de Finanțe de la București, datoria publică a trecut de pragul de 60% din PIB în noiembrie 2025, ajungând la 60,2%. În termeni absoluți, vorbim despre 1.121 miliarde de lei – o sumă cu 13 cifre, care a devenit simbolul exploziei de îndatorare din ultimii ani.
O creștere accelerată în doar cinci ani
În doar un an, raportul datorie/PIB a crescut cu 5,4 puncte procentuale. Din 2019 până în prezent, nivelul datoriei raportat la PIB a urcat cu aproximativ 25 de puncte procentuale, iar în termeni absoluți stocul datoriei aproape s-a triplat.
În 2025, România a depășit pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei datorie publică. De atunci, fiecare lună a adăugat miliarde suplimentare la nota de plată a statului.
Deficit ridicat, obiective ambițioase
Bugetul pe 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,65% din PIB, mult peste țintele inițiale. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a propus un obiectiv de deficit de 6% pentru 2026, însă în contextul actual atingerea acestei ținte pare dificilă.
Depășirea pragului de 60% din PIB are implicații serioase: costuri mai mari de finanțare, presiune pe cursul valutar și spațiu fiscal tot mai redus pentru investiții sau măsuri sociale.
Ironie externă, problemă internă
Faptul că presa din Ungaria ironizează dimensiunea datoriei românești poate fi privit ca un episod de rivalitate regională. Însă dincolo de ton, problema este una reală: România se împrumută rapid, iar ritmul de creștere al datoriei depășește confortul macroeconomic.
Întrebarea esențială nu este dacă suma „sună mare”, ci cum va fi gestionată în anii următori. Fără ajustări fiscale credibile și creștere economică solidă, povara datoriei va deveni tot mai apăsătoare.
