Podul de 30 de milioane de euro peste Mureș – un monument al incompetenței administrative și al risipei de bani europeni
Promis cu fast și finanțat cu peste 30 de milioane de euro, noul pod peste Mureș, în Arad, riscă să devină simbolul eșecului național în infrastructura modernă. La peste trei ani de la demararea lucrărilor, construcția nu doar că nu este recepționată, dar nici nu poate fi folosită – pentru că are probleme grave de structură. Mai direct spus: podul se poate prăbuși.
Inaugurări amânate, tăceri suspecte și o investiție blocată
Autoritățile locale nu oferă explicații clare, dar faptele vorbesc de la sine: podul este închis, recepția lucrărilor a fost amânată până cel puțin la finalul anului, iar în spatele ușilor închise se discută despre deformări structurale majore. Inspectoratul de Stat în Construcții a confirmat că neregulile sunt atât de grave încât au aplicat deja sancțiuni. Dar cine răspunde pentru această catastrofă tehnică?
Un consilier local a tras semnalul de alarmă și solicită o expertiză independentă și acces public la întreaga corespondență dintre Primăria Arad și firma constructoare. Este o solicitare legitimă. Transparența lipsește, iar tăcerea autorităților e suspectă.
Un pod nou, dar deja compromis
Podul face parte dintr-un proiect mai amplu de infrastructură, în valoare totală de peste 200 de milioane de lei, finanțat cu bani europeni. Lucrările au început în 2022, iar termenul de finalizare era vara lui 2025. Însă, în loc de festivități și panglici tăiate, avem parte de scandale, amânări și frică de prăbușire.
Cum este posibil ca un pod nou, finanțat din fonduri UE, construit cu tehnologie modernă și sub supravegherea unei administrații locale și centrale, să aibă „deformări structurale grave” chiar înainte să fie dat în folosință?
Un dezastru cu iz penal
Gravitatea situației cere nu doar expertize și răspunsuri, ci și anchete penale. Nu este vorba doar de o greșeală tehnică. Este vorba de risipirea fondurilor publice, de periclitarea siguranței publice și de incompetență administrativă crasă. Când un pod de 30 de milioane devine inutilizabil înainte de inaugurare, nu mai e vorba de „neajunsuri tehnice”, ci de neglijență gravă, poate chiar fraudă.
Răspunderea – marele absent din marile proiecte
Cazul podului de peste Mureș nu este singular. În ultimii ani, România a devenit cimitirul investițiilor începute și abandonate, sau – mai grav – finalizate dar imposibil de folosit. Lipsa de monitorizare reală, de transparență și de responsabilitate este o boală sistemică. Iar costul nu se măsoară doar în bani pierduți, ci în încrederea erodată a cetățenilor în capacitatea statului de a construi.
Cine plătește pentru rușinea podului de peste Mureș?
Investiția ar fi trebuit să fie o mândrie a orașului Arad și un punct de referință pentru infrastructura românească. A devenit, în schimb, un monument al eșecului și al minciunii instituționale. Întrebarea este simplă: cine răspunde? Cine plătește pentru risipa banilor, pentru pericolul iminent, pentru anii pierduți?
România nu mai are nevoie de poduri inutile și de panglici tăiate în avans. Are nevoie de instituții care să funcționeze, de construcții care să dureze și de conducători care să răspundă pentru ceea ce semnează.
Până atunci, podul peste Mureș rămâne închis. Și România, blocată în același cerc vicios al corupției, incompetenței și al tăcerii vinovate.
